Primăria Constanța a lansat anul acesta campania “Tu decizi pentru Constanța”, prima decizie de bugetare participativă a orașului, oferindu-le constănțenilor ocazia de a propune și vota proiecte de dezvoltare ale orașului pe care primăria le va finanța, permițând astfel cetățenilor să aleagă în mod direct cum va fi folosită o parte a bugetului local.
Conform ONG-ului Participatory Budgeting Project, a cărui domeniu de activitate este crearea și promovarea proceselor de bugetare participativă, aceasta reprezintă, în esență, un proces democratic prin care membrii comunității hotărăsc cum va fi cheltuită parte a bugetului public, “oferind oamenilor putere reală asupra banilor reali”.
Deși campania “Tu decizi pentru Constanța” este una inedită pentru oraș, conceptul bugetării participative există de mai mult de trei decade, fiind pentru prima oară implementat în 1989, în orașul brazilian Porto Alegre. Conform Asociației Britanice pentru Guverne Locale, un proces creat inițial pentru a combate corupția și clientelismul endemice în guvernul brazilian de la acea vreme, proiectul a ajuns să înregistreze un succes deosebit, cu peste 17 mii de cetățeni ai orașului implicați în gestionarea a peste 160 de milioane de dolari din bugetul local în 2002, anul de apogeu al implementării proiectului.
Deși bugetarea participativă din Porto Alegre a început să piardă avânt după 2004 din cauza circumstanțelor politice, conform rețelei Participedia, popularitatea ideii a depășit cu mult granițele Braziliei, Atlasul Mondial al Bugetării Participative identificând aproape 12 mii de astfel de proiecte în întreaga lume, printre care se regăsesc cele desfășurate în capitale naționale precum Paris, sau capitale regionale și orașe cu populații de milioane de locuitori, precum New York. Deși, după cum este notat în atlas, numerele exacte nu sunt în totalitate corecte, popularitatea unui astfel de fenomen fiind greu de monitorizat la nivel mondial, cert este faptul că popularitatea conceptului de bugetare participativă a atins un nivel considerabil de popularitate în cei 33 de ani de când a fost prima oară pus în aplicare.
Ideea participării directe a cetățenilor în gestionarea bugetului local nu a fost una străină nici României, orașe precum Alba Iulia și Cluj-Napoca lansându-și propriile campanii cu ani în urmă. De altfel, ideea unui buget participativ a ajuns și la Constanța în urmă cu cinci ani, prima încercare de implementare a unui asemenea buget având loc în 2018.
În prezent, “Tu decizi pentru Constanța” se află la stadiul în care proiectele propuse de cetățeni, 51 la număr, au fost analizate de comisia de evaluare și monitorizare a proiectului. Dintre acestea, 35 sunt considerate eligibile și vor putea fi votate de către toți cetățenii majori domiciliați la Constanța, începând de luni, 7 noiembrie, după cum se arată pe site-ul oficial al campaniei. Proiectele sunt împărțite în 10 domenii de dezvoltare, cu un singur câștigător posibil pentru fiecare domeniu.
Cum primul obstacol – inițierea unei campanii de bugetare participativă – a fost depășit la Constanța, următoarea provocare o va reprezenta implementarea proiectelor câștigătoare într-o manieră care să stârnească interes pe termen lung din partea cetățenilor. În Oradea, un oraș care și-a inițiat prima ediție a bugetului participativ în 2018, numărul voturilor exprimate pentru desemnarea proiectelor câștigătoare a scăzut în timp de 10 ori, de la 21.993 în 2019, la doar 2.103 în 2022.
Un trend similar a fost identificat și în Cluj-Napoca, primul oraș din România care a implementat bugetarea participativă. Acolo, numărul de votanți a scăzut de 12 ori în 2021, față de prima ediție, din 2017.
Cauzele acestui trend descendent în ceea ce privește interesul cetățenilor față de bugetarea participativă sunt greu de confirmat, dar într-un articol publicat în aprilie de Politico, lipsa transparenței, neîncrederea în instituții și piedicile birocratice au fost identificate ca probleme principale pentru procesul bugetării participative în România.
Bugetarea participativă este un instrument instituțional a cărui popularitate și rezultate la nivel mondial și național nu pot fi contestate, dar a cărui aplicare nu pare să fi captat pentru moment atenția publicului românesc.
În acest context, urmărirea efectelor pe termen lung a acestei campanii inedite pentru Constanța reprezintă un punct de interes pentru oricine se implică în dezvoltarea comunitară.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
