După 20 de ani, doi miniștri ai Culturii au găsit vinovații pentru dezastrul cultural din Constanța

Aflați la Constanța în cadrul unei conferințe dedicate patrimoniului cultural din cel mai vechi oraș la României, doi foști miniștri ai Culturii, academicianul Răzvan Theodorescu și senatorul liberal Puiu Hașotti au declarat pentru Info Sud-Est că principalul vinovat pentru situația dezastruoasă în care se află astăzi cultura şi monumentele istorice de la malul mării este administrația publică locală.

Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii din partea PSD – 2000 – 2004:

„Lipsa autorităților locale în câteva lucruri esențiale. Aflu că povestea Cazinoului se rezolvă, îmi pare bine. Mormântul Hypogeu (aflat lângă Irish Pub, descoperit în 1988. De aproape 30 de ani este acoperit provizoriu şi nu poate fi vizitat- n. red) este într-o situație mizerabilă și numai autoritățile locale puteau s-o facă. Nici nu costă, atenție, nu costă. Este restaurată pictura, trebuie pur și simplu des-chis, pus un custode. Este o lipsă elementară de cultură, pur și simplu. Am dat acest exemplu care este strigător la cer. Restaurarea de la Murfatlar (a Bisericuțelor de cretă, n.red.) costă, dar fondurile europene pot fi atrase. Nimeni nu s-a gândit la așa ceva. Nu Ministerul Culturii de la București face, ci autoritățile locale, cu asistența Ministerului Culturii, evident. Dar nu cu banii Ministerului Culturii. Cu banii Ministerului Culturii se fac cercetările curente, dar marile restaurări trebuie făcute cu fonduri europene acum și cu contribuția autorităților locale. Principala vină o poartă administrația locală din Constanța. Absolut. Și mai ales într-un loc în care veniturile care sunt de la Portul Constanța sunt imense. Sigur sunt soluții. Luat fiecare obiectiv și îngrijit așa cum trebuie și eu sunt convins că într-un deceniu Peninsula poate să arate altfel“, a declarat fostul ministru al Culturii din Guvernul Adrian Năstase (2000- 2004), întrebat cine sunt vinovații pentru această situație și care sunt soluțiile de viitor pentru a opri acest genocid cultural.

Puiu Hașotti, ministru al Culturii din partea PNL – iunie – decembrie 2012

„Sunt doi mari vinovați: autoritățile centrale, Ministerul Culturii și toate guvernele, zecile de guverne care au fost până acum, și autoritățile locale, care nu au acordat de mai bine de 25 de ani atenția cuvenită conservării și dezvoltării patrimoniului cultural național nu numai în județul Constanța, dar cu precădere în județul Constanța. Vreau să vă spun că spre deosebire de județul Constanța și orașul Constanța, în alte zone și orașe ale țării autoritățile locale au fost mult mai atente cu patrimoniul identitar, cu patrimoniul cultural național. Aici a fost un dezastru, acesta este cuvântul. Nici autoritățile centrale nu au acordat atenția cuvenită județului Constanța și Constanței. Am să vă dau un singur exemplu dintre sute de exemple: acum aproape doi ani am întreprins insistențe extrem de mari, repetate, la ministrul Culturii de atunci, Kelemen Hunor, ca Ministerul Culturii să acorde o sumă de bani, nu era foarte mare, deloc foarte mare, pentru a se aniversa o sută de ani de la începerea cercetărilor arheologice de la Histria (în 1914, Vasile Pârvan a început săpăturile arheologice la cetatea Histria- n.red.). Care, după cum a spus și academicianul Răzvan Theodorescu, este probabil cel mai important șantier arheologic din România și unul dintre cele mai importante din Sud-Estul Europei. E bine, nu. Nu s-a dat nici măcar un leu. Ce se poate face? Eu însumi mă gândesc ca în curând, nu știu cât de curând, poate două săptămâni, poate o lună, împreună cu încă un coleg senator de Tulcea, domnul senator Motoc, să facem o lege prin care patrimoniul cultural național și aici mă refer la lista monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice și la lista A a obiectelor de patrimoniu mobil, deci cele mai importante, să fie introduse în ceea ce se numește siguranță națională. Iar autoritatea supremă care să discute chestiuni de conservare, de restaurare, de descoperire a patrimoniului cultural de deosebită importanță, să fie CSAT. Cred că în acest fel și Ministerul Culturii și autorități locale, și autorități centrale vor fi obligate să se aplece cu mult mai multă atenție asupra patrimoniului național. Dacă nu am fi optimiști, nu am fi aici astăzi. Trebuie să fim optimiști dar mă gândeam la o foarte frumoasă expresie a unui învățat care spunea că pesimistul este un optimist informat. E bine nu. Eu sunt totuși optimist pentru că acest marast trebuie să aibă un sfârșit. Nu se poate. Trebuie ca atât factorul politic cât și factorul administrativ local, cât și societatea civilă să intre într-un parteneriat onest, într-un parteneriat în care să existe în primul rând disponibilitatea de a acorda două lucruri: inteligență și bani“, a conchis Puiu Hașotti, constănțeanul ce a observat degradarea patrimoniului cultural al Constanței timp de 7 luni din fruntea Ministerului Culturii, în guvernul USL condus de Victor Ponta, și timp de 20 de ani din Parlamentul României, ca deputat și senator.

Avocați, profesori, doctori, ahitecți, academicieni și, nu în ultimul rând, oameni politici

„Patrimoniul cultural – o șansă pentru prezent și viitor“ a fost deviza evenimentului care a făcut neîncăpătoare sala de conferințe a hotelului Ibis din Constanța, în data de 29 ianuarie a.c.

Manifestarea, organizată de Fundația Pontul Euxin în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Ordinul Arhitecților din România, Filiala Dobrogea a strâns sub același acoperiș figuri importante din lumea culturală şi politică a Constanței. Discuţiile au oferit o radiografie a stării jalnice a tuturor monumentelor istorice şi siturilor arheologice din municipiul şi judeţul Constanţa.

Prezidiul i-a reunit pe academicianul Răzvan Theodorescu , Ioan Opriș, fost secretar de stat în Ministerul Culturii când acesta a fost condus de academicianul Theodorescu, Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanța, Gabriel Custurea, directorul MINAC, Delia Cornea, președintele Fundației Pontul Euxin și Tudor Hașotti, membru fondator al aceleași fundații.

Între participanţi au mai fost prezenţi: IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Monseniorul Bazilicii catolice din Constanța, Ieronim Iacob, Constantin Popa, prorectorul Universității Ovidius, Marian Cojoc, fost prorector al aceleași instituții de învățământ, Gabriel Cornel Grigore, decanul Baroului Constanța, deputații libe-rali Gheorghe Dragomir (președinte PNL Constanța) și Victor Manea, senatorul liberal Puiu Hașotti, fost ministru al Culturii, academicianul Marian-Traian Gomoiu, șefa Direcției Județene pentru Cultură Constanța, Magdalena Tiță, Alexandru Bălan, președintele Ordinului Arhitecților din România Filiala Dobrogea, arhitectul Radu Cornescu, Cristian Micu, directorul Institutului de Ccercetări Eco-Muzeale din Tulcea, Tatiana Odobescu, directorul Centrului Cultural Callatis din Mangalia, profesori universitari, doctori și arhitecți.

În prezenţa mai multor oameni politici care asistau la eveniment, în mare parte lideri marcanți ai PNL, avocatul Ionel Hașotti, unul dintre membrii Fundației Pontul Euxin a ținut să sublinieze că noua organizație nu și-a propus să facă politică: „În fundația asta politică nu se face și nu o să se facă. Pentru că deja sunt speculații. Cine face politică în fundație nu pleacă, zboară în secunda doi. Fundația nu vrea să se răfuiască cu nimeni, fundația vrea să colaboreze cu toată lumea“.

Scopul declarat al Fundaţiei Pontul Euxin, înfiinţată în 2014, este acela de a opri degradarea patrimoniului cultural și de a găsi soluții pentru reabilitarea și punerea în valoare a acestuia. În ciuda declaraţiilor repetate că vor fi în afara spaţiului politic, afirmaţie făcută de membrii fondatori şi la recenta dezbatere, invitaţii speciali de la Bucureşti, Răzvan Theodorescu și Ioan Opriș, au subliniat că fără ajutor politic și fără voință politică nu se poate dezvolta, reabilita sau pune în valoare patrimoniul cultural, dând exemple din trecut:

„Există un tandem foarte pitoresc: Vasile Canarache (primul director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa- n.red.) și omul partidului care a păstorit aici decenii, Vasile Vâlcu (prim secretar PCR al judeţului Constanţa- n. red). Partidul l-a sprijinit foarte mult pe Vasile Canarache“, a spus Răzvan Theodorescu, vorbind despre anii de glorie ai dezvoltării și descoperirii patrimoniului cultural din Constanța. Deşi a deplâns situaţia intolerabilă în care se află Edificiul Roman cu Mozaic, unul dintre cele mai importante din Europa, fostul ministru al Culturii a evitat să numească factorii- administrativi, politici şi profesionali- care au dus la ruinarea monumentului.

„Dar cu adevărat dezvoltarea se produce numai pe temeiul acestor argumente preluate de politic. Dezvoltarea a însemnat asumare politică, a însemnat implicare județeană a administrației“, a confirmat și Ioan Opriș, dând câteva exemple de sume mari alocate de reprezentanții politici pentru șantierele din Dobrogea.

Referitor la aspectul politic, evenimentul organizat de Fundația Pontul Euxin în colaborare cu MINAC și Ordinul Arhitecților Filiala Dobrogea a surprins prin concentrația mare de liberali ce au ocupat locurile din față ale sălii hotelului Ibis în raport cu absenţa factorilor de decizie din administraţia locală (Primărie, Consiliul Local, Consiliul Judeţean) şi a liderilor locali din PSD. Doar consilierul local Valentin Ciorbea, profesor la Universitatea „Ovidius” şi consilier local PSD, a acceptat invitaţia de a fi prezent la discuţii.

Povestiri frumoase, evocări lungi, foarte puține soluții

Conferința a debutat cu discursul academicianului Răzvan Theodorescu, care și-a început alocuțiunea vorbind despre paradoxul dintre dezvoltarea patrimoniului cultural în perioada comunistă și distrugerea lui în anii democrației.

„Marele paradox este că în vremea comunistă, patrimoniul constănțean și patrimoniul dobrogean cunoșteau un avânt deosebit. Astăzi știm de ce. Direcția Monumentelor Istorice, în epoca lui Gheorghiu Dej și în epoca mai liberală a lui Ceaușescu, au dat sarcină acestei instituții în chip direct să pună în lumină patrimoniul național, sigur cu exagerările daciste și cu unele ultranaționaliste“.

În discursul său, fostul ministru al Culturii a vorbit despre importanța patrimoniului cultural constănțean, despre valoroasele descoperiri arheologice din Constanța care au polarizat atenția întregii Românii, pentru că „patrimoniul Constanței nu este numai patrimoniul dumneavoastră ci este, mai mult decât în alte cazuri, patrimoniul care trebuie văzut, știut, învățat de toți românii. Fiecare român își petrece cel puțin o vacanță, o călătorie la Constanța“, a subliniat Theodorescu.

Tot academicianul Răzvan Theodorescu a creionat inspirat o hartă a ruşinii patrimoniului cultural al Constanței, rezumând acest aspect la două situații punctuale: „Două rușini la cele două capete ale Peninsulei“, vorbind despre Mormântul Hypogeu la Nord și Cazinoul la Sud. Și de-ar fi doar atât!

Și, pentru a accentua încă o dată rolul politicii în actul cultural, Răzvan Theodorescu nu și-a încheiat discursul fără a aminti: „Important este că aveți un senator care luptă pentru patrimoniu, colegul meu de când eram senator, domnul Hașotti, care a perseverat în politică, eu m-am retras“. Cei doi miniştri ai Culturii nu au avut nicio iniţiativă, în timpul mandatelor lor executive, menită să salveze sau să pună în valoare patrimoniul cultural şi istoric al Constanţei.

Ioan Opriș, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii de Răzvan Theodorescu (2000- 2004), a continuat evocările academicianului și a urmărit, în mare parte, aceleași direcții ca ale antevorbitorului său: anii 60-80 și dezvoltarea patrimoniului în comunism, în raport cu decăderea lui în „pline libertăți“, a trasat tușe referitoare la dezvoltarea instituțiilor de cultură constănțene de-a lungul istoriei și a vorbit despre cele mai importante șantiere arheologice ale Constanței.

Seria de comunicări a fost încheiată de Doina Păuleanu și Gabriel Custurea, care au punctat câteva dintre problemele cu care se confruntă în fruntea celor două muzee ale Constanței: de Artă și de Istorie Națională și Arheologie. Dacă directorul Muzeului de Artă a prezentat situaţia filialei de la Topalu, unde de peste opt ani există un proces în justiţie privind retrocedarea patrimoniului, directorul muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie a deplâns, ca de obicei, lipsa fondurilor necesare întreţinerii colecţiilor şi chiar a clădirii principale.

Niciunul dintre reprezentanţii culturii constănţene nu a dorit să identifice clar cauzele care au stat la baza acestui proces de degradare ruşinoasă a întregului patrimoniu cultural şi istoric din minicipiu şi din judeţ, nimeni nu a indicat vreun vinovat şi, ceea ce este mai îngrijorător, nu au fost lansate nici proiecte rezonabile de viitor.

Pe scurt, conferința s-a prezentat ca o lecție de istorie oferită auditoriului de un fost ministru al Culturii, un fost secretar de stat în același minister și doi directori de muzee din Constanța. O lecție de istorie pe care o știau atât de bine, cu siguranță, toți cei prezenți în sala hotelului Ibis.

Fundația Pontul Euxin

Fundația Pontul Euxin, organizatorul conferinței cu titlul „Patrimoniul cultural – o șansă pentru prezent și viitor“, este o organizație nonguvernamentală fondată în luna ianuarie 2015 de 28 de membri ce activează în diferite domenii – cultură, administraţie, justiţie, sănătate, mediu privat de afaceri.

Fundația și-a propus să promoveze acţiuni de protejare, conservare şi restaurare a moştenirii culturale, să promoveze manifestări culturale, să cultive dialogul intercultural, să ofere sprijin pentru acces la cultură pentru cât mai mulţi cetăţeni și să promoveze turismul cultural şi în special cel arheologic.