Kremlinul a confirmat luni că președintele rus Vladimir Putin va discuta marți la telefon cu Donald Trump cu privire la încheierea unui armistițiu în Ucraina, transmite The Guardian.
Întrebat ce concesii sunt luate în considerare în negocierile pentru încetarea focului, Trump, citat de Reuters, a declarat: „Vom vorbi despre terenuri. Vom vorbi despre centrale electrice … Vorbim deja despre asta, despre împărțirea anumitor active”,
În timp ce se îndrepta spre Casa Albă după un weekend petrecut la Mar-a-Lago, președintele american a declarat că „s-au făcut multe lucruri în weekend, vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o șansă foarte bună”, scrie CNN.
Anunțul vine la câteva zile după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a mers la Moscova pentru a negocia cu Rusia termenii unui posibil armisitțiu de 30 de zile în Ucraina – o propunere pe care Kievul a acceptat-o deja.
Negocierile de la Moscova s-au dovedit a fi mult mai complicate și au dus la o serie de declarații contradictorii. În ultimele zile, Casa Albă a transmis în repetate rânduri că au fost purtate discuții „productive”, însă Kievul a criticat răspunsurile lui Vladimir Putin, pe care le consideră manipulatoare.
De exemplu, în urma întâlnirii cu Steve Witkoff, Vladimir Putin a înaintat o serie de cereri pentru încheierea armistițiului, printre care se numără încetarea livrărilor de arme către Ucraina, încetarea mobilizării de trupe și adresarea „cauzelor de la rădăcina” conflictului. Inclusiv Marea Britanie a criticat declarațiile „nebuloase” ale Kremlinului. Detalii, aici.
În acest context, în special în special din cauza declarațiilor lui Trump cu privire la „împărțirea anumitor active”, liderii europeni se întreabă ce anume intenționează să propună președintele american atunci când va discuta cu Putin și cum se aliniază acest lucru cu opiniile lor cu privire la ceea ce ar trebui să se întâmple în Ucraina, explică The Guardian.
- Notă: Donald Trump a amintit după discuțiile inițiale cu Putin că printre subiectele abordate au fost incluse concesiuni teritoriale, apartenența la NATO și „o centrală foarte mare”, fără a oferi mai multe informații. Detalii, aici.
Sâmbătă, „coaliția celor dispuși” a discutat despre ceea ce pot face țările dornice de a susține pacea în Ucraina, în timp ce premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre trecerea acordului la „faza operațională”.
Însă însăși existența coaliției a fost întâmpinată de opoziția fermă a Rusiei, deoarece ministrul adjunct de externe Alexander Grushko a declarat că orice tratat de pace de lungă durată privind Ucraina trebuie să îndeplinească cerințele Moscovei.
El a avertizat că orice desfășurare de trupe străine în Ucraina ar veni cu „toate consecințele pentru aceste contingente ca părți la conflict”.
În replică, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că permisiunea Rusiei nu este necesară, deoarece Ucraina este suverană. „Dacă Ucraina solicită forțelor aliate să se afle pe teritoriul său, nu depinde de Rusia să le accepte sau să le respingă”.
Între timp, soldații ucraineni care luptă încă în regiunea rusească Kursk au descris scene „ca într-un film de groază” pentru BBC în timp ce se retrăgeau de pe linia frontului.
Aceștia au descris o retragere „catastrofală” în fața focului puternic și a coloanelor de echipamente militare distruse și a atacurilor constante cu drone din partea Rusiei.
Forțele ucrainene au capturat aproape 30 de așezări în Kursk în cadrul incursiunii începute în luna august. Acestea erau printre puținele monede de schimb ale Kievului în cazul unor discuții de pace, însă contra-ofensiva rusească a înregistrat o serie o serie de victorii importante după ce Casa Albă a întrerupt brusc susținerea militară și schimbul de informații cu Ucraina.
Până ca sprijinul de la Washington să fie reluat, forțele rusești au folosit răgazul pentru a recuceri Sudzha, cel mai mare oraș capturat de Ucraina.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
