JUDEȚUL CONSTANȚA

JUDEȚUL TULCEA

Doar un an ne mai desparte de alegerile locale și generale din 2016. Info Sud-Est vă prezintă în premieră configuraţia administraţiilor locale în Dobrogea în funcție de apartenența politică a primarilor dar, mai ales, în funcție de problemele pe care aceștia le au cu legea. Harta electorală pe care o punem la dispoziţie, inedită la nivel naţional pentru o regiune istorică, va fi modificată până în vara anului 2016, de câte ori Justiţia va decide soarta unui ales local.

Dintr-un număr de 121 de primării dobrogene, PSD deţine 62 de primari, PNL are 49 de primari, UNPR și ALDE au câte 3 primari, iar PNȚCD și CRLR (Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România) mai au doar câte un primar. Doi primari din județul Constanța sunt independenți din punct de vedere al apartenenței la un partid politic.

1 din 4 primari din județul Constanța are probleme cu Justiția

Harta pe care am alcătuit-o relevă faptul că, până în vara acestui an, 19 primari din totalul de 121 sunt cercetați penal, trimiși în judecată, condamnați în primă instanță sau definitiv. În procente, acest lucru ar însemna 15,7% din totalul primarilor din Dobrogea. Dintre aceștia, trei primari sunt din județul Tulcea, dintr-un total de 51 de edili, adică 5,9%, iar 16 primari sunt din județul Constanța, dintr-un total de 70 de edili, adică 22,9%. Din punct de vedere politic, 17% dintre primarii PSD, 14% dintre cei PNL și 33% dintre cei UNPR au probleme cu Justiția. Trebuie să facem precizarea că este pentru prima dată în istorie când astfel de procentaje sunt întâlnite în ceea ce priveşte administraţia locală: nu mai puţin de aproape unul din patru aleşi locali din judeţul Constanţa, spre exemplu, are probleme cu Justiţia.

Pe lângă problemele în Justiţie, ar trebui să îi mai amintim și pe cei peste 50 de primari declarați incompatibili de ANI. Dacă se va respecta decizia din cazul Iohannis, ar trebui să ne aşteptăm că vor scăpa de urmările activității inspectorilor de integritate.

Un amănunt important este acela că ambele reședințe de județ din Dobrogea au fost „decapitate” de procurorii DNA: atât primarul municipiului Constanța, cât și cel din Tulcea, au fost arestați preventiv, fiind acuzați de magistrați de fapte de corupție, printre care și luare de mită. În prezent, Constantin Hogea se află în arest la domiciliu, iar Radu Mazăre se bucură de libertățile oferite de controlul judiciar, după ce a stat mai multe luni în arestul poliției. Ambii au fost trimiși în judecată. Această situaţie este nemaiîntâlnită în vreo altă regiune istorică a României: 100% din primarii reşedinţelor de judeţ au fost scoşi din joc de dosarele penale. Mai mult decât atât, șeful instituției constănțene ce împarte bani primăriilor este judecat în numeroase dosare și a fost arestat preventiv, în prezent aflându-se în control judiciar. Arestarea nu l-a determinat însă pe Nicușor Constantinescu să plece din fruntea Consiliului Județean Constanța, în prezent fiind doar suspendat din funcția pe care a deținut-o timp de mai bine de un deceniu.

În mandatul care a debutat după alegerile locale din vara anului 2012, în județul Constanța au demisionat, până în prezent, patru primari. Printre ei se află și Radu Mazăre care, cu doar câteva zile înainte să fie plasat în arest la domiciliu, a decis că nu mai doreşte să conducă municipalitatea Constanţei după ce, anterior, demisionase din PSD şi din funcţiile deţinute în partid.

Paleta de infracțiuni de care edilii sunt acuzați este extrem de „bogată”: de la uz de armă letală fără drept, lovire și accidente rutiere provocate în stare de ebrietate, până la delapidare, luare de mită, fraudarea fondurilor europene, conflict de interese, deturnare de fonduri, spălare de bani. Cea mai frecventă acuzație a procurorilor la adresa primarilor dobrogeni este abuz în serviciu.

Rămâne de văzut câți dintre actualii primari vor mai candida în anul 2016, în contextul în care tot mai mulți dintre aceștia susțin că nu vor să mai audă de administraţie nici în ruptul capului, mai ales după războiul pornit de procurorii DNA. Alegerile locale vor fi extrem de importante pentru reconfigurarea Parlamentului, dat fiind faptul că, mai ales în mediul rural, până la alegerile din 2012, culoarea majorității parlamentare a fost dată de culoarea politică a primarilor în funcție. Modificarea Codului electoral, atenţia tot mai sporită a Justiţiei pentru procedurile de cheltuire a banilor publici pentru campaniile electorale, ieşirea din scena politică a unora dintre cei mai notorii baroni locali (PSD şi PNL, deopotrivă), presiunea tot mai mare a opiniei publice, în special în marile oraşe, pentru transparenţa decizională, vor aduce, cel mai probabil, modificări majore în 2016. Care vor fi ele?