În România, marile proiecte imobiliare nu mai pot fi privite exclusiv prin prisma metrului pătrat construit, a numărului de magazine sau a volumului investiției. Într-un oraș care se dezvoltă rapid, apare o întrebare esențială: ce lasă în urmă un proiect real-estate dincolo de clădiri? Este întrebarea relevantă și pentru proiectul IULIUS de la Constanța, gândit pe terenul fostei platforme industriale Oil Terminal.
Investiția de peste 800 de milioane de euro, propusă pentru acest proiect de reconversie a 38 de hectare din fosta platformă nord a Oil Terminal, va deveni destinație reper la nivel național pentru impact urbanistic, turistic, social și de business. În ultimii ani, proiectele IULIUS din România au urmărit tocmai această schimbare. Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de dezvoltări care au combinat retailul cu birourile, spațiile verzi, gastronomia, evenimentele și funcțiunile de leisure.
Acest tip de model de dezvoltare este important pentru că schimbă comportamentul publicului. Oamenii nu mai ajung într-un astfel de loc doar pentru a cumpăra ceva. Pot veni la birou, la un concert, la un eveniment sportiv, la o expoziție, la o întâlnire sau pur și simplu pentru a petrece timp într-un spațiu public amenajat. Aceasta este diferența dintre un centru comercial și un pol urban: primul răspunde unei nevoi comerciale, iar al doilea încearcă să răspundă unei nevoi sociale.
Poate că cea mai interesantă provocare a proiectului IULIUS de la malul mării este chiar numele sub care a fost prezentat: Constanța365. Pentru un oraș al cărui profil economic este puternic legat de sezonul estival, ideea de „365 de zile” depășește dimensiunea de branding de până acum, devenind astfel o componentă de strategie urbană: cum transformi Constanța într-o destinație activă pe tot parcursul anului?
Cultura poate avea un rol decisiv
Proiectele de funcțiuni mixte generează locuri de muncă, atrag companii și cresc atractivitatea unei zone. Atunci când sunt bine conectate la orașe, pot produce obișnuințe urbane noi: oamenii încep să se întâlnească acolo, comunitățile își găsesc un loc, evenimentele devin recurente, spațiul intră în memoria orașului. Acesta este momentul în care real-estate-ul începe să producă identitate.
Un oraș activ devine mai atractiv pentru antreprenori, studenți, turiști, investitori și oameni de cultură. Există însă și o condiție esențială: cultura nu trebuie să fie tratată doar ca un element decorativ al unui proiect imobiliar.
Dacă un astfel de proiect vrea să genereze cultură, trebuie să creeze spații pentru cei care produc cultură. Asta înseamnă locuri pentru artiști, designeri, arhitecți, producători, organizații culturale, inițiative independente și comunități locale. Vorbim de evenimente recurente, programe educaționale, expoziții și colaborări cu universitățile și instituțiile culturale ale orașului și, mai ales, accesibilitate în circuitul cotidian al orașului.
Ce putem învăța din celelalte proiecte IULIUS din țară
Experiența acumulată de IULIUS în celelalte proiecte ale sale din ultimii 25 de ani oferă un context important pentru înțelegerea dezvoltării proiectului la Constanța. Proiectele anterioare au rescris identitatea acelor locuri nu doar prin arhitectură și funcțiuni noi, ci și prin cultura pe care o inserată în spațiul urban.
Experiența unor proiecte precum Palas Iași și Iulius Town Timișoara arată cum astfel de dezvoltări pot deveni adevărate platforme culturale: la Palas au fost găzduite evenimente precum concerte Filarmonicii Moldova, Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, Romanian Creative Week, Librex – Târgul de Carte de la Iași, Serile Filmului Românesc, spectacole de teatru în Amfiteatrul Palas, în timp ce Iulius Town a adus în grădina sa festivaluri de artă stradală precum Check Art Festival, „Opera Night”, proiecții de film, spectacole de teatru, concerte sau instalații de artă precum „Gaia”, Caravana TIFF Unlimited etc. Aceste exemple arată că un proiect urban poate deveni mai mult decât o destinație comercială sau de business: poate deveni un loc în care oamenii vin pentru experiențe culturale, pentru întâlnire și pentru apartenență.
De la regenerarea unei platforme industriale la regenerarea unei povești urbane
În cazul Constanței, dimensiunea simbolică este cu atât mai puternică cu cât proiectul pornește de la un teren industrial, iar acest lucru poate însemna mai mult decât schimbarea funcțiunii terenului. Poate reprezenta trecerea de la o etapă economică a orașului la alta: industrialul lasă locul serviciilor, tehnologiei, businessului, culturii și experiențelor urbane.
Dar această transformare trebuie făcută cu grijă. Un oraș nu își poate construi viitorul ștergându-și trecutul. Dimpotrivă, unul dintre cele mai interesante scenarii este acela în care memoria locului devine parte din noua sa identitate, iar pentru Constanța, povestea portului, a comerțului, a industriei și a relației cu Marea Neagră poate constitui o sursă importantă de inspirație pentru arhitectură, artă, evenimente și programe educaționale. În acest fel, regenerarea urbană nu mai înseamnă doar „construim ceva nou pe un teren vechi”, ci transformăm memoria unui loc într-o resursă pentru viitor.
Competiția dintre orașe se poartă tot mai mult pentru oameni, talente, companii, turiști și experiențe. În acest context, cultura nu mai este o cheltuială secundară, ci poate deveni un avantaj competitiv. Iar dezvoltatorii imobiliari ajung să aibă un rol neașteptat: acela de producători de spațiu urban. Aceasta este și oportunitatea proiectului IULIUS de la Constanța: dacă retailul poate aduce oameni, birourile aduc profesioniști, spațiile verzi aduc calitate vieții, atunci cultura este cea care poate da sens întregului ansamblu.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
