Cum Mafia și Rusia au debarcat cel mai pro-occidental guvern al Bulgariei, condus de Kiril Petkov

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a renunțat oficial la serviciile guvernului de coaliție condus de Kiril Petkov, după ce acesta fusese respins în Parlament (Sobranie) la 22 iunie. Bulgaria se îndreaptă spre alegeri parlamentare anticipate, programate pentru 2 octombrie. A meritat sacrificarea acestui guvern, explica Kiril Petkov, pentru că el a declanșat cele mai importante două bătălii din istoria de 33 de ani a Bulgariei post-comuniste: cu Mafia și cu Rusia.

După prăbușirea regimului comunist la Sofia, ori de câte ori Bulgaria a avut nevoie să treacă peste praguri istorice a ales figuri ce se anunțau profetice.

Ultimul Țar, Simeon al II-lea (1943-1946), a condus un guvern din 2001 până în 2005, anii decisivi care au marcat aderarea Bulgariei la NATO (2004) și Uniunea Europeană (2007). Garda de corp a liderului comunist Todor Jivkov, Boiko Borisov, a stabilizat prezența în alianțele europene și euroatlantice din 2009 până în 2021, când partidul conservator înființat de el, GERB, a format aproape fără intermitențe Executivele de la Sofia. Kiril Petkov a condus al doilea cel mai scurt guvern din istoria postcomunistă a Bulgariei: instalat la 13 decembrie 2021, a pierdut bătălia moțiunii de cenzură în Sobranie (Parlamentul unicameral) la 22 iunie, pentru a fi concediat de președintele Rumen Radev la începutul lunii august. Kiril Petkov va rămâne prim-ministrul care a înfruntat Rusia până aproape de ruperea relațiilor diplomatice.

Kiril Petkov și Rusia: ruptură istorică, voință de fier, conductă de gaz cu Azerbaidjan în termen record

În șapte luni de guvernare, Kiril Petkov și guvernul său de coaliție au împins Bulgaria dincolo de limita istorică: opoziție fățișă față de Moscova, zero gaze naturale rusești și sprijin necondiționat față de Ucraina.

Drept răspuns politic, Mafia și Rusia au debarcat guvernul.

Să explicăm.             

Înainte de 13 decembrie 2021, ziua depunerii jurământului de către Kiril Petkov, un absolvent al Universității Harvard și cofondator al mișcării politice Continuăm Schimbarea, Bulgaria împlinea 254 de zile de când nu avea un guvern ales. În 2021 au avut loc nu mai puțin de trei runde de alegeri parlamentare, fără ca să rezulte un guvern stabil. Abia la sfârșitul anului, după alegerile legislative din noiembrie, o coaliție extrem de eterogenă, cuprinzând Continuăm Schimbarea și Există un Astfel de Popor, două mișcări antisistem, alături de liberalii din Bulgaria Democrată și foștii comuniști din Partidul Socialist se întrunea sub conducerea unui novice în politică. La sfârșitul anului, singurul program politic al guvernului părea să fie opoziția față de deceniul de conducere conservatoare a GERB, sub conducerea lui Boiko Borisov. O repetiție balcanică a coaliției guvernamentale din Israel, reunită sub sloganul opririi lui Beniamin Netanyahu.

Kiril Petkov anunțase în discursul de învestitură că lupta împotriva corupției și direcția occidentală vor fi elementele cheie ale conducerii sale dar aceste programe nu mai stârneau așteptări și emoții colective într-o țară măcinată de scandaluri de interese politicianiste și de ineficiența administrațiilor locale și centrale. În plus, Bulgaria tocmai ce anunțase introducerea oficială a monedei euro și renunțarea la leva, începând cu 1 ianuarie 2024.

Izbucnirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, la 24 februarie, a modificat din temelii atât structurile politice interne ale țării cât și direcția de politică externă.

„Stabilitatea în Bulgaria este în interesul Ucrainei”, a declarat surprinzător prim-ministrul Petkov la 21 aprilie într-un interviu incendiar la postul național de radio, unde a criticat violent agresiunea Moscovei. Bulgaria venea aproape ultima pe frontul susținerii Ucrainei, în special din motive legate de reticențele și criticile Partidului Socialist față de puterea de la Kyiv. Apoi, Kiril Petkov a cerut, la 26 aprilie, ca fiecare cetățean bulgar să doneze un salariu pentru ajutorarea Ucrainei. ”Vorbele sunt ușoare, faptele sunt dificile, este timpul ca postările de pe Facebook să devină fonduri pentru Ucraina”. Abia demiterea ministrului Apărării, care a refuzat să utilizeze termenul de „război” împotriva Ucrainei în discursurile publice (după modelul impus de Vladimir Putin), a marcat începutul rupturii istorice de Rusia.

Tot atunci, prim-ministrul Kiril Petkov a anunțat public că a refuzat să plătească Moscovei în ruble pentru gazul natural furnizat de Gazprom Bulgariei, în condițiile în care 90% din consumul intern provenea din Rusia iar țara nu depășea 20% în ceea ce privește capacitățile de stocare. Înțelegeri rapide cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, și cu prim-ministrul Greciei, Kiryakos Mitsotakis, au pus pe picioare în doar 6 luni un proiect energetic vechi din 2009, ocolit mereu de guvernele de la Sofia. Este vorba despre conducta de gaz care vine din Azerbaidjan și aprovizionează Bulgaria. La 8 iulie, la Komotini, șefii guvernelor de la Atena și Sofia au deschis interconectorul de gaze naturale, gazoductul având o lungime de 182 de kilometri (151 de kilometri în Bulgaria și 31 de kilometri în Grecia), cu o capacitate de 3 miliarde metri cubi de gaze naturale, care ar putea fi majorată la mai bine de 5 miliarde metri cubi dacă ar exista cerere. Teodora Gheorghieva, directorul executiv al companiei care se ocupă de infrastructura proiectului, a explicat popularului cotidian liberal „Dnevnik”, la 30 iulie, că gazoductul a stârnit interesul Ungariei și Serbiei, „care au vorbit deja despre o alternativă azeră la gazul rusesc”, dar și al României, care „este interesată de aprovizionare, precum și de tranzit către Ucraina și Moldova”. „Sunt mândru că am condus guvernul care a gestionat finalizarea în 6 luni a acestui proiect, despre care s-a vorbit ani de zile” a declarat Kiril Petkov la Komotini.

Afacerea cu gazul azer a reprezentat o schimbare seismică pentru Bulgaria, menționa „The Times” într-o analiză, la sfârșitul lunii iulie. Kiril Petkov a recunoscut că acesta a fost momentul în care Moscova a reacționat, stimulând opoziția și sprijinind moțiunea de cenzură din Parlamentul de la Sofia.

Kiril Petkov: „Corupția este cel mai bun instrument de politică externă al Moscovei”

La 22 iunie 2022, o moțiune de cenzură votată de 123 de parlamentari (din 239 prezenți) a impus demisia guvernului de coaliție condus de Kiril Petkov. „Acest vot este un pas mic pe drumul foarte lung pe care îl avem de făcut. Promit că vom continua bătălia pentru a recâștiga țara și, într-o zi, vom avea o Bulgarie fără păpușari, fără mafie, o țară europeană normală”, a declarat în discursul de încheiere în Parlament șeful demis al guvernului. Lidera Partidului Socialist (fost comunist), Kornelia Ninova, îl nominaliza direct pe președintele Rumen Radev că ar fi participat la răsturnarea Executivului, alături de formațiunea conservatoare a lui Boiko Borisov, GERB, și de partenerul de coaliție Există Un Astfel De Popor. „Fața urâtă a mafiei a cerut răzbunare împotriva începuturilor fragile ale justiției”, a spus Ninova într-un discurs rostit la 30 iulie, la poalele muntelui Buzlugea, citată de cotidianul „Dnevnik”.

Guvernul de coaliție condus de Kiril Petkov a stabilit că reforma justiției și independența reală a acesteia față de celelalte puteri ale statului trebuie să devină o realitate. Principalul vizat al acestor acțiuni a fost Boiko Borisov, cel mai longeviv prim-ministru din istoria Bulgariei, care la 17 martie a fost arestat pentru 24 de ore, împreună cu fostul său ministru de Finanțe, Vladislav Goranov.

La fel ca în Italia, unde liderii Liga, în frunte cu Matteo Salvini, sunt acuzați că au orchestrat planurile Rusiei de demitere a guvernului condus de Mario Draghi, și la Sofia aceste alegații au vizat lideri ai Partidului Socialist și ai mișcării Există Un Astfel de Popor. În plus, prim-ministrul demisionar a adăugat că partidul naționalist Renașterea (din opoziție), care s-a opus sancțiunilor la adresa Rusiei, a contribuit decisiv la reușita moțiunii de cenzură. „Nu am înțeles mai devreme că influența rusă și corupția în Bulgaria sunt același lucru”, declara Kiril Petkov la sfârșitul lunii iulie într-o ieșire publică. Tot el asigura că este la curent cu faptul că ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, este suspectat că a jucat un rol activ în votul din Parlament, plătind vacanțele unor politicieni în Grecia.

Relațiile dintre Bulgaria și Rusia au ajuns la un nivel minim în istoria bilaterală de aproape un secol și jumătate după ce guvernul de la Sofia a interzis, în aprilie, survolul teritoriului său de către aeronava ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care ar fi urmat să efectueze o vizită oficială în Serbia. Sofia a reușit capacitarea imediată a conducerilor Macedoniei de Nord și Muntenegrului (ambele devenite recent membre NATO) în acest proiect ostil Kremlinului. Soluțiile au fost cu atât mai dificile cu cât cel mai important partener al coaliției, Partidul Socialist, s-a opus de la bun început sancțiunilor la adresa Rusiei. Cu toate acestea, emoția colectivă dar și încrederea publică în Kiril Petkov au erodat, pentru prima dată după decenii, încrederea bulgară în Federația Rusă și în președintele Vladimir Putin. „Când am spus că Rusia este o țară prietenă, s-a declanșat iadul asupra mea”, a recunoscut lidera socialiștilor, Kornelia Ninova, într-o declarație publicată de „Dnevnik”.

Imediat după moțiunea de cenzură din Parlament, prim-ministrul Kiril Petkov a anunțat expulzarea a 70 de diplomați ruși din Bulgaria, acuzați de ingerințe în afacerile interne ale țării. Ambasadoarea Rusiei, Eleonora Mitrofanova, a amenințat cu închiderea reprezentanței diplomatice de la Sofia (practic, suspendarea relațiilor bilaterale) și a dat un ultimatum de câteva ore guvernului bulgar pentru revizuirea deciziei. „Nu vom permite diplomaților străini să dea ultimatumuri statului bulgar”, a răspuns imediat și ferm Kiril Petkov. A fost cea mai mare expulzare de acest gen din istoria recentă în Europa, între două state care nu se află în stare de război.

La 7 iulie, o altă perdea ridicată a zguduit din temelii Bulgaria. Ministrul de Finanțe, Asen Vasilev, partenerul politic al prim-ministrului Petkov în mișcarea Continuăm Schimbarea, a declarat televiziunii publice de la Sofia că la punctul de frontieră Kapitan Andreevo, dintre Bulgaria și Turcia, de mai bine de un deceniu s-ar fi instituit Mafia. Bulgaria ar pierde la acea trecere de frontieră 2.500 de euro pe oră și aproximativ 1 miliard de euro anual. Dacă prim-ministrul Kiril Petkov și ministrul Asen Vasilev au nominalizat explicit traficul de droguri, adjunctul ministrului Agriculturii, Ivan Hristanov, a explicat că este vorba și despre cantități imense de produse agricole, cu pesticide, care nu îndeplinesc normele de calitate impuse de UE. Deși fostul ministru conservator GERB al Agriculturii, Miroslav Naidenov, a contestat dezvăluirile de la punctul de frontieră Kapitan Andreevo, surse polițienești au confirmat mediei bulgare că Ivan Hristanov are protecție permanentă după amenințări cât se poate de clare la adresa vieții lui.

Rusia a respins oficial că ar avea implicații în cazul de trafic mafiot de la frontiera cu Turcia dar a amintit, în toiul acestui scandal, prin vocea ambasadoarei sale la Sofia că „livrările de gaz către Bulgaria ar putea fi restabilite în orice moment, cu condiția ca această țară să accepte să plătească în ruble, în conformitate cu cererile Gazprom”.

Kiril Petkov și guvernul său de 7 luni au împins cel mai zdravăn Bulgaria înspre Occident de la accederea în NATO (2004) și în Uniunea Europeană (2007). Și nu doar relația istorică cu Rusia a fost revizuită ci și întregul ansamblu al structurii puterii de la Sofia. Corupția la nivel înalt, deși bănuită și amintită mereu, a căpătat contur și profile: oameni politici, de afaceri, diplomați. Iar boala de care suferă Bulgaria a fost diagnosticată de Kiril Petkov, unul dintre cei mai competenți, harnici și curajoși lideri pe care i-a avut țara în ultimele decenii: Rusia și Mafia. Dar nu separat, împreună.