Europarlamentarul Claudiu Târziu, fost parlamentar și co-fondator AUR care s-a remarcat printr-o serie de derapaje puternic pro-legionare și antisemite, îi ia public apărarea lui Nicușor Dan, print-un comunicat de presă de duminică, și acuză ”presiuni și intimidări” asupra președintelui și ”o agresiune fără precedent” la instituția prezidențială.
Târziu îi ia apărarea lui Dan în contextul în care președintele a anunțat și reiterat în mai multe rânduri că va retrimite legea care combate extremismul de dreapta și antisemitismul în Parlament, după ce a Nicușor Dan a atacat legea, fără succes, la Curtea Constituțională. Judecătorii au decis cu unanimitate (7-0, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga fiind absenți) că legea este constituțională.
Președintele, care a stârnit îngrijorarea comunității evreiești internaționale cu amânarea înăspririi legii anti-extremism, susține că legea este ”neclară” și a transmis că el consideră legitim ”să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș” chiar dacă în rândul acesteia sunt persoane care au făcut parte din mișcarea legionară. Vezi detalii aici și aici.
Legea mai este criticată și a fost respinsă și de partidele extremiste parlamentare AUR, SOS și POT, care au obținut aproape 40% la alegerile generale din 1 decembrie 2024. Vezi detalii aici.
Claudiu Târziu, care a fondat o nouă formațiune politică, Acțiunea Conservatoare, după ruptura de George Simion, critică de asemenea legea anti-extremism pe care o numește ”Legea Vexler”, după numele deputatului comunității evreiești din Parlamentul României, și spune că ”întreaga Românie e umilită” când ”președintele este forțat să cedeze”.
Târziu vorbește despre ”o agresiune fără precedent împotriva instituției prezidențiale”, și spune despre lege că este „un act cu tentă stalinistă”. Târziu mai transmite că ”denunță folosirea memoriei istorice și a ideii de antisemitism într-un mod ideologic, în lipsa unor dovezi concrete, pentru a justifica restrângerea unor drepturi fundamentale”.
În realitate, fenomenul de extremă dreapta și cel antisemit au escaladat în ultimii ani, cu precădere în campania electorală pentru alegerile prezidențiale pe care Nicușor Dan le-a câștigat tocmai cu un discurs anti-extremism.
- Vezi documentarul video Info Sud-Est despre creșterea fenomenului neolegionar în Dobrogea, sub patronajul lui Teodosie, și documentarele G4Media despre cine sunt extremiștii aici și aici.
Dan l-a învins în 18 mai, printr-o ieșire masivă la vot a celor care au respins tocmai discursul extremist al lui George Simion, candidatul formațiunii extremiste AUR, susținut de pro-rusul cu discurs puternic legionar, Călin Georgescu.
Târziu mai vorbește de o ”derivă legislativă” și spune că:
- ”România nu este și nu trebuie tratată ca un stat de mâna a doua. Nicio decizie prezidențială nu poate fi dictată de grupuri de influență, oricât de bine organizate ar fi acestea. Este momentul să reafirmăm suveranitatea noastră națională și să apărăm prerogativele constituționale ale instituțiilor republicii”.
În realitate, legea anti-extremism și de combatere a fenomenului legionar, xenofob și antisemit, există de 23 de ani, doar că autoritățile din România nu au aplicat-o până când pericolul extremist nu s-a reflectat în rezultatele alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale din 2024, iar apoi în scrutinul prezidențial din 4 mai 2025, când Simion a obținut 41% din voturile turul întâi. Citește detalii aici, aici și aici.
În 2021, Târziu a fost autorul unui derapaj grav chiar de la tribuna Parlamentului:
- ”Dacă eram legionar, știți cum procedam, da? Așa, doar cu cuvintele”, i-a spus acesta unui parlamentar PNL, Alexandru Muraru, la acea vreme consilier al premierului pe probleme de extremism și antisemitism și xenofobie: ”O să dai socoteală pentru mizeriile pe care le verși în capul AUR”. Citește detalii aici. Tot târziu a minimizat Holocaustul din România, numind-o ”o temă minoră ridicat la rang de materie” într-un comunicat de presă AUR. Citește detalii aici.
Nu în ultimul rând, Târziu a declarat că partidul său va redenumi un liceu din București după numele lui Mircea Vulcănescu, criminal de război condamnat, dacă formațiunea sa urma să câștige alegerile din 2024.
În decembrie 2024, Târziu le-a luat apărarea extremiștilor la care polițiștii au făcut percheziții pentru promovarea cultului legionar și i-a comparat pe cei care au făcut salutul nazist la troița lui Corneliu Zelea Codreanu din Tâncăbești sau au amenințat și îndemnat la violențe în social media cu victimele comunismului torturate și ucise dezumanizant în Experimentul Pitești.
- Comunicatul integral prin care Claudiu Târziu îi ia apărarea lui Nicușor Dan
Președintele Acțiunii Conservatoare, Claudiu Târziu, trage un semnal de alarmă privind presiunile asupra Președintelui României în contextul așa-numitei „Legi Vexler”: „Când Președintele e forțat să cedeze, întreaga Românie e umilită”.
București, 3 august 2025
Claudiu Târziu, europarlamentar și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, a lansat un avertisment public cu privire la ceea ce consideră a fi o gravă deturnare a ordinii constituționale și o amenințare directă la adresa suveranității statului român. Într-o declarație fermă și amplu argumentată, liderul conservator denunță presiunile exercitate asupra Președintelui României, Nicușor Dan, pentru promulgarea unei legi controversate cunoscute în spațiul public drept „Legea Vexler”.
„Asistăm la o agresiune fără precedent împotriva instituției prezidențiale. Când președintele este forțat să cedeze, întreaga Românie e umilită”, a subliniat Claudiu Târziu. În opinia sa, presiunile publice și amenințările voalate lansate de un grup de influență coordonat de deputatul Silviu Vexler reprezintă nu doar un afront personal adus actualului șef al statului, ci o ofensivă împotriva ordinii democratice și a libertăților cetățenești fundamentale.
Potrivit liderului Acțiunii Conservatoare, campania mediatică și politică ce vizează forțarea promulgării legii arată un efort concentrat și concertat, cu caracter ideologic și represiv, ce aduce aminte de regimurile totalitare. „A-l intimida pe Președintele României înseamnă a sfida întreaga națiune. Tăcerea în fața acestui fenomen echivalează cu o capitulare în fața unei rețele de influență care ignoră normele democratice și spiritul constituțional”, a declarat Târziu.
O lege cu accente staliniste și consecințe periculoase
Claudiu Târziu atrage atenția asupra pericolului instituțional reprezentat de conținutul legii, pe care o califică drept „un act cu tentă stalinistă”, ce poate servi ca instrument de cenzură și control ideologic. „Sub pretextul combaterii antisemitismului, Legea Vexler introduce concepte vagi, interpretabile și profund ideologizate, prin care libertatea de expresie, academică, editorială și chiar educațională este pusă în pericol. Este un text care reactivează mecanisme de represiune specifice obsedantului deceniu de la mijlocul secolului trecut”, afirmă europarlamentarul.
Liderul conservator denunță folosirea memoriei istorice și a ideii de antisemitism într-un mod ideologic, în lipsa unor dovezi concrete, pentru a justifica restrângerea unor drepturi fundamentale. „Evocarea obsesivă și nedocumentată a antisemitismului devine un instrument de presiune politică și morală, nu un mecanism autentic de protejare a demnității umane”, susține Târziu.
În același timp, acesta avertizează că legea instituie o „prezumție de vinovăție” în spațiul public, transformând exprimarea liberă într-un potențial delict ideologic. „Se dorește instaurarea unui regim în care procurorii să fie arbitri ai moralității, cenzori ai culturii și gardieni ai discursului public. Acest lucru este nu doar periculos, ci și profund anticonstituțional.”
Apel la demnitate națională și solidaritate civică
În calitate de europarlamentar și lider politic, Claudiu Târziu face un apel la toți oamenii de bună-credință: parlamentari, formatori de opinie, lideri de opinie, reprezentanți ai societății civile și cetățeni responsabili să ia atitudine împotriva acestei derive legislative și să susțină dreptul Președintelui României de a solicita reexaminarea legii.
„România nu este și nu trebuie tratată ca un stat de mâna a doua. Nicio decizie prezidențială nu poate fi dictată de grupuri de influență, oricât de bine organizate ar fi acestea. Este momentul să reafirmăm suveranitatea noastră națională și să apărăm prerogativele constituționale ale instituțiilor republicii”, a declarat Claudiu Târziu.
Totodată, liderul Acțiunii Conservatoare reiterează că legea nu este îndreptată spre prevenirea urii, ci spre impunerea unui sistem de gândire unic, ceea ce contravine flagrant Declarației Universale a Drepturilor Omului și principiilor fundamentale ale democrației.
„A proteja o minoritate nu înseamnă a institui privilegii pentru aceasta și nici a transforma dreptul la opinie într-un delict. Înainte de a fi parte a unui neam, un om este om și drepturile și libertățile lui de om trebuie apărate, ca fiind esențiale. Adevărata luptă împotriva discriminării se poartă cu bună-credință, nu cu instrumente ideologice și legi represive.”
Context
G4Media și Info Sud-Est au arătat în nenumărate rânduri cum statul nu a oprit acțiunile legionarilor, care au ajuns să facă până și tabere paramilitare pentru copii, nu a oprit fenomenul antisemit, care înregistrează derapaje tot mai grave, și nu a oprit discursul urii, cu precădere cel împotriva comunității LGBT, amplificat de partidele extremiste în campaniile electorale din 2024, de BOR și de candidații partidelor extremiste ori de candidatul independent pro-Kremlin din finala prezidențială.
Ba mai mult, lipsa de reacție a statului, fie din incompetență, dezinteres sau complicitate, i-a încurajat pe urmașii ideologici ai Mișcării Legionare, care a folosit asasinatul ca armă politică în perioada interbelică, să apese pedala la maximum, până când a fost posibil ca salutul fascist să fie făcut ziua în amiaza mare la troița ridicată în memoria fondatului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, la fel și celelalte ritualuri legionare.
Nu în ultimul rând, un pretendent la funcția supremă în stat nu numai că nu a fost sancționat conform legii, dar a fost lăsat să candideze și să ajungă în finala prezidențială după ce a făcut public apologia căpeteniei legionare Corneliu Zelea Codreanu și a dictatorului militar condamnat pentru crime de război Ion Antonescu.
Dosarul lui Călin Georgescu, deschis după ce a spus că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu ”sunt eroi naționali” a fost închis de Parchetul General condus de Gabriela Scutea. Antonescu este condamnat pentru crime de război, decizie a Tribunalului Poporului, dar menținută în două rânduri și de instanțe judecătorești în vremuri de democrație: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv în 2008 o cerere de reabilitare a lui Antonescu. În prezent, Călin Georgescu este inculpat pentru cultul lui Codreanu și propagandă legionară.
Pe de altă parte, mișcarea legionară este cea mai toxică ideologie politică din perioada interbelică, care a folosit asasinatul ca armă politică și a ucis, între alții, doi premieri în funcție, pe I.G. Duca și Armand Călinescu, și l-au asasinat și batjocorit pe cel mai important intelectual român al secolului al XX-lea, Nicolae Iorga. Vezi detalii aici.
În tot acest timp, în contextul creșterii rapide a fenomenului extremist, Biserica Ortodoxă Română a canonizat figuri legionare, iar mare parte a preoților ortodocși pun umărul la propagarea discursului urii împotriva LGBT, rostogolind în comunitățile de enoriași un fake-news despre cum ar urma să fie instaurată ”dictatura LGBT” dacă Georgescu, candidatul pro-rus cu discurs legionar ar pierde alegerile prezidențiale.
Tot în acest timp, Academia Română l-a premiat pe Alex Mihai Stoenescu, turnător la Securitate cu decizie definitivă în justiție, pentru ”merite prodigioase” în Istorie, deși e un controversat istoric amator, acuzat de Michael Shafir (unul dintre cei mai buni specialiști în Holocaust și antisemitism din Europa) că e profund antisemit și negaționist al Holocaustului și apără Mișcarea Legionară. Stoenescu, distins de Academia Română, a fost prim-vicepreședintele fostului partid al lui Gigi Becali, care promovează discursul urii, homofob și misogin al partidului extremist AUR și îl susține pe Călin Georgescu.
G4Media și ISE au semnalat în zeci de articole din ultimii ani cum procurorii din România ignoră antisemitismul și propaganda legionară, cum nu se autosesizează, deși fenomenul e în creștere, cum închid dosarele deschise la plângere, pentru că ”fapta nu există” sau ”nu e prevăzută de legea penală” și cum nu aplică legea, deși prevederile sunt clare.
Într-o declarație de presă, Parchetul General spune că n-are suficienți oameni care să facă asta sau că legea nu-i ajută pentru că e lacunară sau interpretabilă. Dar nicio autoritate nu a semnalat public că legea e lacunară sau că favorizează perpetuarea fenomenului extremist și al discursurilor antisemit, legionar, homofob etc.
Mai mult, Parchetul General condus de Alex Florența, nu a înregistrat vreo autosesizare în primii doi ani de mandat, deși politicienii extremiști au înregistrat zeci de derapaje majore începând cu anul 2020, pro-legionare sau puternic antisemite, iar fenomenul extremist a scăpat de sub control. Nicio persoană nu a fost trimisă în judecată pentru încălcarea OUG 31/2002 în primii doi ani. Inclusiv Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania ”Elie Wiesel” acuza Parchetul General că nu a dat curs plângerilor sale.
Două comunități evreiești cu renume la nivel mondial s-au autosesizat în ultimii ani cu privire la escaladarea fenomenului antisemit și extremist din România, concomitent cu lipsa de reacție a autorităților, și au tras un semnal de alarmă Ministerul Justiției și Parchetului General prin două scrisori transmise recent: B’nai B’rith International, cea mai veche organizație evreiască, și Comitetul Evreiesc American, care i-au semnalat și președintelui Klaus Iohannis pericolul în care se află societatea românească și comunitatea evreiască, în contextul în care în România este posibil să joace finala prezidențială un candidat care îi elogiază pe autorul Holocaustului din România și pe legionarii care au asasinat pentru a-și consolida puterea în perioada interbelică.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
