La începutul lunii iunie 2019 Departamentul Demografie din cadrul Consiliului Economic şi Social al ONU a dat publicităţii un raport privind evoluţia demografică a planetei.
La sfârşitul lunii mai 2019 eram aproximativ 7,7 miliarde suflete pe Pământ iar în următorii 30 de ani, în 2050, populaţia va creşte cu încă 2 miliarde locuitori, urmând să ajungă la 11 miliarde în 2100.
Populaţia lumii, însă, a început să dea semne de îmbătrânire, atât din cauza creşterii speranţei de viaţă pe toate continentele cât şi scăderii considerabile a ratei natalităţii în cea mai mare parte a statelor lumii. Numărul ţărilor în care populaţia scade este în creştere. Ultima mare putere sosită în această categorie, cu rezultate confirmate pentru anul 2017, este Federaţia Rusă (cu aproape 147 milioane locuitori la începutul anului 2019, adică a 9-a în clasamentul mondial).
Peste 7 ani, în 2026 sau cel mai târziu în 2027, India va depăşi RP Chineză şi va fi cea mai populată ţară a globului. La începutul anului 2019, RP Chineză anunţa aproape 1,4 miliarde locuitori iar India – 1,34 miliarde.
Rata fertilităţii la nivel mondial a scăzut de la 3,2 naşteri pentru o femeie în 1990 la 2,5 naşteri în 2018 şi va ajunge la 2,2 naşteri în 2050.
Deşi populaţia globală continuă să crească, ratele de sporire demografică diferă foarte mult pe regiuni şi continente. Previziunile raportului ONU anunţă că 9 state vor asigura până în 2050 mai mult de 50% din creşterea prognozată a populaţiei mondiale: India, Nigeria (201 milioane locuitori la începutul anului 2019), Pakistan (205 milioane locuitori în 2019), Republica Democratică Congo (87 milioane locuitori), Etiopia (99 milioane locuitori), Tanzania (56 milioane locuitori), Indonezia (268 milioane locuitori), Egipt (99 milioane locuitori) şi SUA (329 milioane locuitori).
Unele continente, precum Europa (dar şi Oceania sau America de Sud), vor fi în descreştere demografică sau vor înregistra creşteri lipsite de importanţă. Toată creşterea demografică (cu excepţia SUA) se va produce în state lipsite de performanţe economice, administrative, instituţionale sau culturale, ceea ce va putea conduce şi la o sporire a presiunii migratorii alături de problemele legate de mediu, poluare, hrană şi educaţie.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
Datele din acest raport nu sunt corecte..prin urmare nici credibil nu poate fi…se poate verifica!!!