Radu Mazăre va ieși, luni, din închisoare, după ce fostului primar al Constanței i-a fost admisă cererea de liberare condiționată de către Tribunalul Ilfov. Decizia este definitivă.
Minuta instanței:
„Admite cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul MAZĂRE RADU ȘTEFAN, ( DATE), aflat în stare de deţinere în Penitenciarului Jilava Bucureşti. Dispune liberarea condiţionată a contestatorului condamnat MAZĂRE RADU ȘTEFAN, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 101/29.06.2023, emis de Tribunalul Ilfov, Secţia Penală; în baza sentinţei penale nr. 63/23.03.2023, pronunțată de Tribunalul Ilfov; prin care i s-a aplicat pedeapsa de 9 ani închisoare. Atrage atenţia contestatorului condamnat MAZĂRE RADU ȘTEFAN asupra dispoziţiilor art. 61 Cod Penal din 1969, privind revocarea liberării condiţionate. În baza art. 275 al. 3 din codul de procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziția persoanei condamnate și procurorului prin mijlocirea grefei instanței, azi, 27.05.2024.”
Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la nouă ani de închisoare, în februarie 2019, în dosarul retrocedărilor din Constanța. Fostul primar al Constanței a fost adus, în mai 2019, din Madagascar și încarcerat.
Radu Mazăre a fugit în Madagascar în 30 decembrie 2017, atunci când le-a spus polițiștilor că a cerut azil politic și că nu se va mai întoarce în țară până când ”justiția nu va fi reală”.
Radu Mazăre a mai fost condamnat, în 2022, la cinci ani de închisoare în dosarul Polaris.
Motivarea în Dosarul Retrocedărilor
În 2019, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție motivau decizia în Dosarul Retrocedărilor, în care Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare, alături de alți 31 de inculpați, funcționari din primărie, afaceriști, notari și evaluatori. Magistrații vorbeau despre o ”veritabilă organizație de tip mafiot”, de ”devalizarea patrimoniului” cu bună știință și de o ”grupare infracțională” țesută în Primăria Constanța, în care cel mai important rol l-a jucat Radu Mazăre.
”Inculpații nu au avut nicio reținere pentru a intra în stăpânirea terenurilor”
Judecătorii Ionuț Mihai Matei, Ioana Bogdan și Ioana Alina Ilie și-au motivat dur decizia prin care i-au trimis la închisoare pe șefii administrației constănțene, acuzați că au retrocedat ilegal sute de terenuri din parcuri, de pe plajă și din restul orașului. În total, 1 milion de metri pătrați. Magistrații vorbeau de o ”veritabilă organizație de tip mafiot” și explică de-a lungul a zeci de pagini cum Mazăre și gruparea sa nu au reușit să explice logic și convingător cum și de ce, în final, terenurile au ajuns în proprietatea lor și a apropiaților lor:
”Conlucrarea în acest caz dintre așa zișii cesionari de drepturi și reprezentanții autorităților locale, ce a implicat folosirea unor acte false întocmite în deplină cunoțtință de cauză de notari, este emblematică pentru asocierea infracțională constituită la nivelul municipiului, care a funcționat ca o veritabilă organizație de tip mafiot și al cărei scop a fost devalizarea patrimoniului acestui municipiu în beneficiul unor terți (…) Acești inculpați nu au avut nicio reținere pentru a intra în stăpânirea unor terenuri din patrimoniul Constanței deși știau că acest lucru se face prin încălcarea legii. O poziție aparte în acest grup o au inculpații Giurgiucanu, Săvulescu, Borcea, Camboianu și Ionescu, care pe baza unui plan extrem de elaborat, cu contribuția unor notari, au intrat în stăpânirea a 96 de terenuri din patrimoniul municipiului (…) Clamându-și nevinovăția, inculpații nu au putut explica într-o manieră logică și convingătoare cum se explică faptul că unele din terenurile atribuite au ajuns în final în stăpânirea lor (a se vedea cazul inculpatului Mazăre) ori faptul că s-au implicat în încheierea unor antecontracte (cazul inculpatei Dospinescu) sau cesiuni de drepturi (cazul Racu) cu privire la terenuri care încă nu fuseseră atribuite, punând în legătură persoanele îndreptățite cu terții interesați de cumpărarea terenurilor”, aratău judecătorii în motivare.
”Nu au putut explica logic și convingător cum au ajuns terenurile în stăpânirea lor”
Magistrații spuneau că un rol extrem de important în asocierea infracțională l-a avut chiar evaluatorul terenurilor, Alin Dima, pe care l-au condamnat la 6 ani de închisoare:
”Un loc însemnat revine inculpatului Dima, care a subevaluat o parte din terenurile atribuite (…) manifestând la rândul său un dispreț profund pentru patrimoniul municipiului Constanța la a cărui devalizare a contribuit împreună cu membrii comisiei și primarul municipiului Constanța”, se arăta în motivare.
- Citește și: BREAKING Motivarea în Dosarul Retrocedărilor: “Au funcționat ca o veritabilă organizație de tip mafiot”
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
