5 ani de anchetă pentru ca extremista pro-rusă Șoșoacă să fie judecată în dosarul sechestrării jurnaliștilor: Speța, mutată de la procurorul Romulus Varga ”Elodia” la Rareș Stan, cunoscut pentru spețe de impact: Colectiv, Tate, Coțofenești, AUR

sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Procurorii au avut nevoie de aproape 5 ani să o trimită în judecată pe Diana Șoșoacă pentru acuzațiile de sechestrare a jurnaliștilor italieni de la Rai Uno și a fixerului român, jurnalista Delia Marinescu. Conform informațiilor G4Media, dosarul ar fi fost mutat de la procurorul Romulus Varga ”Elodia” la Rareș Stan, care a lucrat la recuperarea brățării dacice furate dintr-un muzeu din Olanda și îl anchetează și pe Dan Tănasă, parlamentar al partidului extremist AUR. 

Atât echipa de italieni, cât și Șoșoacă și soțul său la acea vremea, Silvestru Șoșoacă, au filmat ce s-a întâmplat după izbucnirea scandalului din biroul de avocat, a existat o intervenție a Poliției, iar numărul de persoane implicat în speță este relativ mic. Mai mult, speța este una cu o complexitate deloc ridicată, după cum au explicat surse judiciare pentru G4Media.

Dar, cu toate acestea, urmărirea penală a durat aproximativ 4 ani de zile (în 2024, Șoșoacă a devenit europarlamentar și a fost nevoie de o cerere de ridicare a imunității parlamentare de la Strasbourg, n.red.), iar Șoșoacă a fost trimisă în judecată pentru lipsire de libertate la aproape 5 ani de la comiterea presupuselor fapte.

În tot acest timp, România a trecut prin patru rânduri de alegeri, în care polul extremist (AUR, SOS, POT, avându-l ca ”simbol” pe pro-rusul Călin Georgescu) a ajuns la 40% și din cauza lipsei de reacții și neaplicării legii de către Parchetul General după cum GMedia a arătat aici, aici și aici.

Cine sunt procurorii care au instrumentat dosarul

Surse G4Media susțin că, în timpul anchetei, dosarul jurnaliștilor lipsiți de libertate a fost mutat de la procurorul Romulus Dan Varga, cunoscut pentru implicarea și rolul din dosarul Elodia, la procurorul Rareș Stan, care îl anchetează și pe parlamentarul Dan Tănasă, de la partidul extremist AUR, și care a contribuit la ancheta pentru recuperarea brățării dacice furate din Muzeul Drents (Olanda).

Procuorul Romulus Varga împreună cu procurorul Maria Militaru au finalizat urmărirea penală și au întocmit rechizitoriul prin care fostul polițist Cristian Cioacă a fost trimis în judecată și condamnat pentru omor, în lipsa cadavrului, fapt rarisim în practica judiciară. Ancheta a fost începută de mai cunoscutul procuror Marius Iacob, care le-a lăsat dosarul celor doi în 2011, când a fost delegat prim-adjunct al Procurorului General, Laura Codruța Kovesi la acea vreme.

Dosarul jurnaliștilor italieni a fost preluat de procurorul Rareș Stan, cunoscut pentru dosarele complexe și sensibile în care a lucrat și al cărui nume este asociat cu spețele cu impact mediatic mare:

  • Colectiv: A ajuns la fața locului în momentul tragediei și a anunțat că a fost deschis dosar penal și că urmează identificarea victimelor la IML, secvență care a produs un impact emoțional uriaș;
  • Frații Tate: A început ancheta pe vremea când era procuror DIICOT și a coordonat faza inițială a speței, a coordonat acte de urmărire penală privind acuzațiile de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat și viol;
  • Semnăturile false pentru Silvestru Șoșoacă: A instrumentat dosarul deschis după sesizările privind presupusa falsificare a listelor de susținători pentru candidatura fostului soț al Dianei Șoșoacă la alegerile europarlamentare;
  • Coiful de la Coțofenești: A contribuit la ancheta internațională de recuperare a tezaurului furat din Muzeul Drents (Assen, Olanda);
  • AUR – anchetează mai multe presupuse infracțiuni comise de membri ai partidului extremist, unul dintre cei audiați chiar vineri, conform spuselor lui George Simion fiind parlamentarul Dan Tănasă.

Ce s-a întâmplat în decembrie 2021

În 10 decembrie 2021, jurnalistă italiană Lucia Gorracia și echipa sa de la televiziunea Rai Uno, împreună cu jurnalista Delia Marinescu, care avea și rolul de fixer (fixerul este un profesionist local care îi ajută pe jurnaliștii străini să lucreze eficient și în siguranță într-o țară pe care nu o cunosc, n.red.), au fost acceptați de extremista pro-rusă Diana Șoșoacă, la vremea aceea senator al României, pentru un interviu în cabinetul acesteia de avocat din București.

România se afla în plină pandemie COVID-19, pe care senatoarea SOS România nu numai că o nega, dar și acționa împotriva restricțiilor sanitare impuse de autorități și milita împotriva vaccinării.

La un moment dat, Șoșoacă, nemulțumită de una dintre întrebările jurnaliștilor, a început să vorbească în română și să o pună pe Delia Marinescu să traducă, cu precizarea ”să aibă grijă cum traduce” pentru că, spunea senatoarea, înțelegea și engleză și italiană, a povestit jurnalista la câteva zile de la incident.

Jurnalista Lucia Gorracia a întrebat dacă este amenințată de senatoare, moment în care Șoșoacă a izbucnit, a întrerupt interviul, a închis ușa și a spus că jurnaliștii au intrat fără acordul său în cabinetul de avocat, pe care l-a numit ”casa ei”, a mai relatat jurnalista în 2021.

Până la venirea echipajului de Poliție jurnaliștii nu au părăsit imobilul, ambasada italiană a intervenit pe lângă autoritățile române, iar presa italiană a relatat pe larg momentul vorbind despre ”sechestrarea” echipei Rai Uno.

După acel moment, jurnaliștii italieni au depus plângeri penale, iar Parchetul General a deschis dosar penal pentru lipsire de libertate. Prima audiere a Dianei Șoșoacă a avut loc la aproape două luni, în 7 februarie 2022, când senatoarea a fost citată la Parchetul General.

Șoșoacă a fost trimisă în judecată alți 4 ani mai târziu, pentru patru acuzații de lipsire de libertate, în 16 iulie 2026. La fel și fostul soț Silvestru Șoșoacă, este acuzat și trimis în judecată pentru lipsire de libertate, cât și de lovire sau alte violențe.

Europarlamentara extremistă pro-rusă, care i-a spus lui Putin la forumul organizat la Sankt Petersburg că românii nu îl urăsc, că nu vor să ajute Ucraina și că România nu are președinte, mai este anchetată penal de Parchetul General din octombrie 2025, fiind acuzată de 11 infracțiuni, între care și: apologia cultului criminalilor de război, promovareade idei sau concepții fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, negarea Holocaustului și ultraj.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții:

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.