PROFIL | Cine este Ignatie Trif, episcopul Hușilor care a interzis acțiunile politice ale pro-rusului Călin Georgescu în biserici

Ignatie Trif, episcopul Hușilor începând cu 2017, i-a interzis pro-rusului Călin Georgescu acțiunile politice în bisericile din eparhia sa, în timpul vizitei de sâmbătă a fostului candidat la prezidențiale în județul Vaslui.

Cu studii la Atena, Ignatie Trif a slujit în Diaspora și a fost episcop la Paris. A condamnat invazia rusă din Ucraina, iar în timpul pandemiei COVID-19 a făcut apel la credincioși, în mai multe rânduri, să respecte restricțiile sanitare.

A fost sancționat de Sfântul Sinod pentru că l-a criticat pe Călin Georgescu pentru pozițiile anti-occidentale și anti-europene.

Activitatea în străinătate

Ilie Ignatie, pe numele său de mirean, s-a născut la 7 iulie 1976, în Bilbor (Harghita) și a fost tuns în monahism (devenit călugăr) de la 24 februarie 2008, la Alba Iulia, de Andrei Andreicuț, arhiepiscop la acea vreme, devenind astfel Ignatie Trif. 

Episcopia Hușilor pe care o conduce este o eparhie care aparține de Mitropolia Moldovei și Bucovinei a BOR.

Este puternic conservator, critică adesea curentul de stânga, este prieten apropiat cu Adrian Papahagi, alături de care participă la evenimente.

Într-un astfel de eveniment un susținător al lui Călin Georgescu a provocat un scandal, acuzându-l pe Papahagi, care era alături de Trif, că l-a jignit pe candidatul pro-rus. 

În 24 octombrie 2011, Sfântul Sinod l-a ales arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, cu titulatura „Ignatie Mureșeanul”.

Trif a fost hirotonit episcop la 11 decembrie 2011, la Paris, în Catedrala Mitropolitană „Sfinții Arhangheli Mihail și Rafail”, iar între ierarhii care l-au hirotonit s-au aflat Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Mitropolitul Andrei Andreicuț.

Episcop la 41 de ani

Ignatie Trif a revenit în România în 2017 pentru a prelua conducerea Episcopiei Hușilor după scandalul sexual care a zguduit Biserica Ortodoxă Română și care a fost declanșat de o serie de investigații ale jurnaliștilor Să fie Lumină. 

În urma scandalului și a anchetei penale, Corneliu Bârlădeanul, fostul episcop al Hușilor, predecesorul lui Trif, a fost trimis în judecată pentru viol şi agresiuni sexuale, apoi condamnat definitiv în aprilie 2025 la opt ani de închisoare cu executare, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut astfel hotărârea anterioară a Curţii de Apel Galaţi.

De asemenea, fostul arhimandrit Sebastian Jitaru, care a executat anterior o pedeapsă privativă libertate pentru că l-ar fi şantajat pe fostul episcop, ameninţând că va face publică o înregistrare în care fostul prelat ar fi întreţinut raporturi homosexuale cu un elev de la Seminarul Huşi, a fost şi el condamnat pentru viol şi alte agresiuni sexuale la 14 ani şi două luni de închisoare, după ce a fost condamnat iniţial la 15 ani şi patru luni de detenţie.

Acesta a fost contextul în care Ignatie Trif a ajuns la Huși și a preluat conducerea episcopiei, la 41 de ani. Acesta a condamnat abuzurile de la seminarul teologic și tăcerea celor care aveau cunoștință de violuri abia după condamnarea definitivă din 2025 a fostului episcop:

„Sunt trist şi revoltat că aceia care au auzit, fie chiar la nivel de zvon în acea vreme, nu au făcut nimic pentru a-i apăra pe acei adolescenţi şi tineri de minţile şi apucăturile păcătoase ale unor pângăritori de suflete nevinovate.

Şi aici îi am în vedere pe toţi cei care, vizionând sau intrând în posesia filmărilor cu conţinut imoral, folosite ca element de şantaj şi de obţinere a unor foloase materiale sau profesionale, de către unii care au fost protejaţii fostului episcop, nu au tras niciun semnal de alarmă asupra faptului că acei tineri cad pradă unor abuzuri sexuale şi emoţionale de neimaginat pentru oricine care nu şi-a pierdut simţul raţiunii şi al clarităţii morale.

Între paranteze fie spus, am aflat prima dată, în mod concret, de urâciunea acestor abuzuri din rechizitoriul pus la dispoziţie de către instanţele de judecată, cu toate că, aşa cum am mai spus acest lucru, nu am dorit să îmi murdăresc sufletul cu asemenea abjecţii ale păcatului din trecutul recent al Episcopiei Huşilor”, spunea Ignatie Trif citat de Agerpres, după condamnarea definitivă a episcopului Hușilor din aprilie 2025.  

La polul opus de ÎPS Streza și Teodosie 

Trif a fost sancționat de Sfântul Sinod, cel mai înalt for de conducere al Bisericii Ortodoxe Române, în 2025, odată cu Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, dar din rațiuni total opuse: 

În timp ce Teodosie, susținător declarat al dictatorului Vladimir Putin, a fost sancționat pentru că l-a promovat și susținut pe Călin Georgescu, episcopul de la Huși a fost sancționat, dimpotrivă, pentru că a criticat discursul anti-occidental și anti-european al pro-rusului Călin Georgescu. Reamintim că Sinodul este dominat de o majoritate clerică anti-occidentală.

Trif intră în antiteză și cu ÎPS Laurențiu Streza mitropolitul Ardealului, care a apărut public râzând și bucuros în timpul unei slujbe, la vederea lui Călin Georgescu și a soției Cristela, căreia i-a dăruit un buchet de flori și care, la rândul ei, i-a pupat mâna lui Streza. 

Poziționări în timpul crizelor

În ce privește poziționările lui Trif în timpul crizelor izbucnite în România după 2020, acesta s-a remarcat în timpul pandemiei COVID-19 ca fiind unul dintre clericii care au îndemnat populația la respectarea restricțiilor sanitare pentru combaterea răspândirii virusului.

Trif le cerea credincioșilor să se informeze din surse oficiale și să dea crezare autorităților, spre deosebire de Teodosie, spre exemplu, care împărtășea populația cu aceeași linguriță, în timp ce spitalele din România se aflau în pragul colapsului din cauza numărului mare de infectări zilnice.

În ce privește războiul din Ucraina, declanșat de ruși la 24 februarie 2022, Trif a criticat ferm justificarea religioasă a războiului și a transmis, în timpul unei predici, că un război nu poate fi purtat în numele lui Hristos și al Crucii și condamna invazia Ucrainei de Rusia:

”În slujbele Bisericii, Crucea este numită „armă a păcii”, nu a războiului. În decursul istoriei, au fost foarte mulți care, în numele Crucii, au purtat războaie, i-au omorât pe ceilalți, au zdrobit viețile celorlalți. O asemenea abordare față de Crucea lui Hristos este o blasfemie. Nu putem, în numele Crucii, care este dragoste, să purtăm război împotriva fratelui nostru, ca să îl ucidem.

Din păcate si astăzi se întâmplă același lucru, în Ucraina. Creștinii ortodocși ruși invadează o altă țară, creștină, sub masca unor ideologii politice, în spatele cărora stau și ideologii religioase. Evanghelia și Crucea lui Hristos ne asigură că nu putem purta război în numele Lui, ci pace și dragoste”.

Din nou, poziția lui Trif a intrat în antiteză cu cea a lui Teodosie care l-a numit pe Călin Georgescu un ”trimis al lui Dumnezeu”, iar despre dictatorul Vladimir Putin a spus că este ”un om al împăcării”, că ”nu este chiar așa negru” cum este prezentat în spațiul public și că este ”un mare ctitor” de biserici.

Lucrările sociale

După ce a ajuns episcop activitatea lui Trif s-a remarcat prin dezvoltarea componentei social-filantropice, în principal prin Asociația „Filantropia Ortodoxă” Huși, care a declarat ajutoare de aproape 8 milioane de lei în raportul din 2023, pentru copii, vârstnici, îngrijire la domiciliu, servicii medicale etc.

Sub patronajul lui Trif s-a dezvoltat și Complexul Medical „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi”, iar în 2024, structura socială dezvoltată sub patronajul lui Trif includea opt așezăminte sociale, centre pentru copii, servicii pentru vârstnici, un „Club al seniorilor”, o caravană medico-socială cu 250 de beneficiari din localități izolate și programul „Biserica și Spitalul”, prin care au fost donate medicamente, materiale sanitare și aparatură medicală unor spitale și serviciului de ambulanță din județ.

În 2021, Episcopia Huşilor a transmis rezultatele demersului iniţiat în 2018 de stabilire a circumstanţelor morţii fostului Episcop de Huşi Grigorie Leu, decedat în condiţii suspecte la 1 martie 1949. Episcopia condusă de Trig a transmis că fostul ierarh a fost otrăvit de regimul comunist, transmitea PRO TV.

Context

G4Media a arătat, sâmbătă, că după fabrica de mobilă Marcomovas din Vaslui, și Episcopia Hușilor transmite că pro-rusul Călin Georgescu are interzis la acțiuni politice în bisericile din eparhie. Fostul candidat la prezidențiale din noiembrie 2024 ar fi urmat să meargă la Parohia Lipovăț, conform unui program publicat în social media, dar care nu a fost asumat oficial de Georgescu.

• ”Episcopia Hușilor nu a primit nicio solicitare, nu a aprobat și nu va aproba niciodată organizarea niciunui eveniment sau întâlnire cu caracter politic, asociat unor persoane sau formațiuni politice, în cadrul lăcașurilor de cult din Parohia Lipovăț, ca de altfel în nicio biserică sau mănăstire din eparhie”, a transmis purtătorul de cuvânt al Episcopiei Hușilor, Cosmin Gubernat, pentru agenția națională de presă Agerpres.

Mesajul a venit la câteva ore de la refuzul Marcomovas de a-l primi pe Georgescu în vizită, patronul firmei de mobilă motivând că angajații companiei nu sunt de acord cu acest lucru și nu vor ca acesta să intre în fabrică.

Georgescu trebuia să ajungă la fabrica Marcomovas între orele 12:30 și 13:00, după vizitele programate în alte localități ale județului. Menționarea societății pe traseul anunțat i-a surprins chiar pe reprezentanții acesteia:

• „Colectivul Marcomovas nu este de acord cu vizita lui Georgescu în fabrică și nu înțelege de ce suntem noi prinși în acest program. Prin urmare, transmitem organizatorilor că salariații fabricii nu vor ca Georgescu să viziteze fabrica”, a transmis Ion Marcu citat de publicația locală infovaslui.ro.

Mesajul Episcopiei Hușilor a fost rapid salutat de Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, care a felicitat, într-un mesaj pe Facebook, reacția rapidă a Episcopiei Hușilor:

• ”Decizie promptă, curat canonică și fidelă hotărârii Sinodului, a protopiatului Vaslui, structură administrativă a Episcopiei Hușilor:
  oricine este binevenit într-o biserică și mănăstire pentru a se ruga, dar nu și pentru a profita de ocazie să-și facă publicitate electorală și să să emită propagandă ideologică (legionară sau de alt tip).
  Credința și politica în spațiul public trebuie să rămână separate precum „cele ale lui Dumnezeu” de „cele ale Cezarului”.
  Astfel, Episcopia Hușilor devine exemplară.
  Felicitări!”

Episcopia Hușilor a mai transmis că ”nu este permisă niciun fel de coabitare între credință și politică”:

• ”Biserica și întreg ansamblul parohial este un spațiu consacrat exclusiv activităților liturgice, cultural-misionare și, prin extensie, social-filantropice. Orice alt tip de întâlnire sau eveniment, care nu se înscrie în acest specific, nu poate fi organizat în interiorul ansamblului parohial. Nu este permisă niciun fel de coabitare între credință și politică, în spațiul sacru al bisericii, care este destinat exclusiv trăirii credinței. Mai mult decât atât, filmarea sau fotografierea în lăcașurile de cult sunt permise doar cu acordul Centrului Eparhial, numai în cazurile în care se dorește evidențierea patrimoniului liturgic și arhitectural-istoric. Aceasta deoarece lăcașul de cult este un spațiu liturgic sfințit, iar nu unul civil. Episcopia Hușilor nu a oferit și nu va oferi niciun acord în acest sens”, a declarat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Hușilor, Cosmin Gubernat.

El a menționat că potrivit Regulamentului Autorităților Canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române nu este permisă ”folosirea în scopuri politice a persoanelor, spațiilor, slujbelor sau însemnelor bisericești”, precum și ”participarea preotului la manifestații neautorizate de Biserică, constituirea sau participarea în organizații de tip sindical, cu caracter politic”.

Turneu de imagine a pro-rusului Georgescu, în timp ce criza politică se adâncește

Sâmbătă, acesta a ajuns în județul Vaslui, unde a fost așteptat de câteva sute de cetățeni în piața agroalimentară din localitatea Codăești, arată Agerpres. Georgescu a stat de vorbă cu comercianții, a apreciat produsele locale și a dat autografe, susține agenția.

Vizita la Codăești a fost anunțată pe pagina de Facebook a lui Călin Georgescu, însă în mediul online a circulat un program neoficial în care a fost anunțată și o oprire la statuia lui Ștefan cel Mare de la Băcăoani, la o biserică din comuna Lipovăț, la o fabrică de mobilă și că va participa la Târgul Meșterilor Populari din Parcul Copou, mai arată Agerpres.ro.

Georgescu se află într-un turneu de imagine de câteva luni, cu drumuri și vizite în toată țara, în târguri și piețe agroalimentară unde face băi de mulțime, în contextul în care criza politică din țară se adâncește, în lipsa unui guvern cu puteri depline.

Reamintim că PSD și AUR au demis Guvernul Bolojan în 5 mai, printr-o moțiune de cenzură susținută cu voturile minorităților și ale partidelor extremiste, iar președintele Nicușor Dan nu a reușit să-și impună un premier în două încercări.