BREAKING UPDATE Pensiile magistraților pot fi tăiate, a decis CCR / Legea pensiilor speciale, declarată constituțională / Reacțiile președintelui, premierului și CSM

Legea pensiilor speciale ale magistraților a fost declarată constituțională de CCR. Decizia Curții Constituționale a fost luată cu un scorul de 6-3, scrie G4media. Comunicatul integral al CCR poate fi citit la finalul articolului.

UPDATE 15:45 Consiliul Superior al Magistraturii susține că „acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar”.

„Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, mai adaugă CSM.

CSM mai precizează și că este „obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil”.

Citește comunicatul CSM integral aici.

UPDATE 15:20 „Reforma pensiilor magistraților, validată de CCR, este un prim pas pentru corectarea inechităților. Imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea celor 231 de milioane de euro din PNRR”, a spus premierul Ilie Bolojan.

UPDATE 13:30 Președintele Nicușor Dan salută decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților. „Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a spus președintele României, într-o postare pe rețelele de socializare.

• Curtea Constituţională a României a respins miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor şi a stabilit că actul normativ este constituţional. De asemenea, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan, conform sursei citate.

Context

Guvernul României și-a angajat, la începutul lunii decembrie 2025, răspunderea în Parlament pe proiectul privind pensiile magistraților. De atunci și până în prezent, CCR a amânat verdictul privind pensiile magistraților de 5 ori. Citește mai multe detalii aici.

• Citește și: UPDATE Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe proiectul privind pensiile magistraților

„Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care așa cum stiți, CCR, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta avem și avizul CSM, adevărat, negativ. Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii îm muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensioare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani.

De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, pensia este cât ultimul salariu. Față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a spus premierul Bolojan.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat, la sfârșitul lunii noiembrie, aviz negativ pentru noul proiect al pensiilor magistraților. Avizul este consultativ, dar permite Guvernului să continue procedura de adoptare. Citește mai multe aici. În octombrie 2025, legea privind pensiile magistraților a fost declarată neconstiuțională de CCR pe motiv de formă. Citește mai multe aici.

Comunicatul CCR:

„Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023.

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
• eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
• cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.