Aventurile locotenent-colonelului de justiție militară Claudiu Palaz: un prefect, şase guverne, un doctorat, 3 masterate

Într-o joi, la 22 octombrie 1970, Gheorghe și Silezia Vasilica se bucurau de venirea pe lume a băiatului lor pe care aveau să-l boteze Claudiu Iorga. Născut la Constanța, în mijlocul toamnei, la cumpăna dintre două semne zodiacale despre care astrologii susțin că ar avea trăsături complet diferite și că ar fi incompatibile, Palaz pare să adeverească spusele specialiștilor din această controversată sferă. Vulcanic și de neoprit din tirada în care se lansează când vine vorba de inamicii săi, tânărul politician devine brusc foarte rezervat și zgârcit la vorbă atunci când trebuie să povestească despre familia ori despre trecutul său.

Așa se face că fostul prefect al Constanței, actual candidat la Primărie din partea PMP, a refuzat interviul din cadrul „CONSTANȚA CURATĂ”, o campanie Info Sud-Est care și-a propus să creioneze profilurile principalilor candidați și lideri politici din Constanța. Inițial, Claudiu Palaz a acceptat invitația noastră și a stabilit o zi pentru realizarea interviului.

Ulterior, însă, după primirea temelor generale de discuție, fostul prefect a amânat întâlnirea sub diverse motive pentru ca, în final, să ne transmită că interviul nu va mai avea loc pentru că, la nivel central, PMP a stabilit ca niciun candidat să nu mai ofere interviuri presei, iar declarațiile oficiale să fie făcute doar în cadrul conferințelor de presă.

Înainte și după 1989. Drumul până la Prefectură

Claudiu Iorga Palaz a fost elev al renumitului Colegiu Național „Mircea cel Bătrân” pe care îl absolvă în ultima vară a regimului comunist. Cu doar jumătate de an înainte de Revoluție, Claudiu Palaz devine absolvent de liceu, dar alege să aștepte un an până la înscrierea în facultate.

În perioada tulbure și haotică a începutului de tranziție din 1990, nu știm din ce motive, tânărul Palaz, absolventul prestigiosului liceu constănțean, ajunge studentul Facultății de Drept din cadrul unei universități private modeste din România proaspăt postdecembristă: Universitatea „Ecologică” din București. Aici își finalizează studiile în anul 1994.

Însă tânărul Palaz nu își va susține lucrarea de licență în cadrul instituției private, ci în cadrul unei universități de stat. Și nu într-una oarecare, ci în cadrul Academiei de Poliție „Al. I. Cuza” din București, diploma de licență fiind înregistrată cu nr. 864/1997. În CV-ul său, Claudiu Palaz se mândrește cu notele obținute la sfârșitul studenției: nota 10 pentru lucrarea de diplomă și nota 8 ca medie generală a examenului de licență.

După susținerea lucrării de licență în cadrul Academiei de Poliție „Al. I. Cuza” din București, lucrurile evoluează rapid și favorabil pentru tânărul absolvent de Drept. În 1996, odată cu alegerea edilului democrat Gheorghe Mihăieși, Claudiu Palaz se angajează în Primăria Constanța în funcția de consilier juridic. Acesta își încheie socotelile cu instituția odată cu plecarea lui Mihăieși din fruntea primăriei și alegerea lui Radu Mazăre în funcția de primar al Constanței.

Însă plecarea din Primăria Constanța condusă de noul primar independent la vremea aceea, un alt rebel al anilor 2000, nu l-a retrogradat pe Claudiu Palaz ci, dimpotrivă, l-a propulsat într-o carieră de succes pe care și-a construit-o în Prefectura Constanța.

Odată cu instalarea guvernului condus de social-democratul Adrian Năstase se instalează și tânărul de 30 de ani în funcția de secretar general al prefecturii, instituție reprezentantă a guvernului în teritoriu. Practic, începând cu anul 2001, Claudiu Palaz a făcut parte din echipa de conducere a prefecturii pe vremea când aceasta reprezenta interesele guvernului condus de Adrian Năstase. Așa își începe constănțeanul cea mai interesantă perioadă în administrația publică locală.

Schimbarea guvernelor nu îl afectează câtuși de puțin pe secretarul general al Prefecturii Constanța. Ba dimpotrivă, în anul 2006, la jumătatea guvernării liberale a lui Tăriceanu, Claudiu Palaz este avansat în funcția de subprefect al Constanței. Nici schimbarea guvernării liberale cu cea a democrat-liberalilor conduși de premierul Emil Boc, începând cu anul 2008, nu îi aduce vreun deserviciu subprefectului.

Contrar așteptărilor, începând cu anul 2001, fiecare schimbare a premierului României i-a adus lui Claudiu Palaz câte o avansare în funcție. Acesta este de neclintit în prefectură și schimbă cu răbdare prefecții (Gheorghe Martin-PSD, Dănuț Culețu-PNL și Tit Liviu Brăiloiu-PSD), dar și partidele sau alianțele sub siglele cărora a fost guvernată România (PSD, Alianța D.A., PNL, Coaliția PSD-PDL, PDL, tehnocrați).

Astfel, în 2009, acesta ajunge să fie cel mai tânăr prefect al Constanței până la acea vreme și își păstrează această funcție pe tot parcursul tumultoasei guvernări PDL, dar și în timpul guvernării tehnocrate a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Însă pe vremea acestuia Claudiu Palaz demisionează din Prefectura Constanța și, odată cu acest moment, iese pentru o lungă perioadă în afara administrației publice locale. Claudiu Palaz este singurul prefect care nu a fost demis, ci a demisionat din fruntea instituției.

Cu toate acestea, până acum pare că a stat în firea lucrurilor ca în urma fiecărui obstacol, Claudiu Palaz să se reinventeze și să întoarcă situația în favoarea sa. Încăpățânat, tenace și condimentat cu mirodenia trufiei, Claudiu Palaz nu a acceptat retragerea din viața publică și a accesat o zonă incompatibilă până atunci cu funcția sa: politica. Iar în doi ani, cel care între timp ajunsese locotenent-colonel de justiție militară, în rezervă, schimbă trei partide.

Doctorul Palaz și teancul de diplome

Pe vremea când era secretar general în Prefectura Constanța, Claudiu Palaz și-a continuat studiile superioare și, în patru ani, a fost masterand în trei universități din trei localități diferite, unde studiază trei domenii diferite. Mai întâi, în perioada 2000-2001, acesta urmează cursurile masterului „Optimizarea transporturilor navale”, în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, absolvirea fiind atestată prin diploma de master nr. 257/25.11.2002.

În 2001-2002 este masterand la Universitatea de Nord Baia Mare (catedra UNESCO), unde absolvă masterul „Drepturile omului, democrație, pace și toleranță”, certificat prin diploma de master nr. 39/22.11.2002.

În cele din urmă, în perioada 2003-2004, Claudiu Palaz mai urmează cursurile masteratului „Guvernare modernă și dezvoltare locală” în cadrul Insitutului Național de Administrație București, unde primește diploma de master nr. 394/28.07.2005.

În perioada 2000-2004, în care Claudiu Palaz a dat gata trei masterate ale unor universități de prestigiu din Constanța, Baia Mare și București, acesta a mai absolvit și alte șase cursuri de specialitate, după cum urmează: „Formare specializată în administrație publică – pentru funcționari publici de conducere”, „Controlul legalității actelor administrative prin intermediul contenciosului administrativ”, „Managementul administrației publice locale”, „Managementul în administrația publică” (în cadrul Institutului Național de Administrație), „Drepturile omului” (Institutul Român pentru Drepturile Omului) și „Reforma în administrația publică” (Centrul Național de Formare Continuă pentru Administrația Publică). În anul 2005, Palaz mai absolvă două cursuri de specialitate: „Managementul administrației publice” și „Parteneriat public-privat și public-public”, tot în cadrul Institutului Național de Administrație.

De reținut este că în toată această perioadă agitată și dinamică din punct de vedere al formării profesionale, Claudiu Palaz îndeplinea cu brio și funcția de secretar general al Prefecturii Constanța, fiind prezent și foarte implicat în activitatea instituției.

Cursurile și studiul nu s-au oprit odată cu avansarea în carieră. Dimpotrivă, acestea au continuat în același ritm alert și când Palaz a fost numit subprefect, apoi prefect al județului Constanța.

În cea mai aglomerată perioadă din cariera pe care acesta și-a construit-o în administrația publică, Palaz reușește în mod curios să se înscrie și să finalizeze la timp cursurile de doctorat în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase universități de stat din România.

În anul 2006, atunci când este numit subprefect și popularitatea sa intră pe un trend ascendent, Claudiu Palaz se înscrie la cursurile de doctorat din cadrul Facultății de Drept a Universității București, în domeniul Drept Constituțional. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1110 din 1 octombrie 2009, Claudiu Palaz este numit prefectul județului Constanța și îndeplinește această funcție până pe 24 aprilie 2012.

În acești trei ani, activitatea sa în cadrul instituției prefectului ia amploare. Aparițiile publice sunt tot mai dese, la fel și acțiunile sale în calitate de prefect. Claudiu Palaz își consolidează notorietatea, dar și relațiile cu primarii din județul Constanța pentru care își găsește timp aproape de fiecare dată când aceștia îi solicită ajutorul. De altfel, este cunoscut faptul că fostul prefect a cultivat legături strânse, apropiate, cu cei mai mulți dintre edilii județului și că era apreciat și considerat de aceștia un profesionist. În acest context, Claudiu Palaz era considerat candidatul cu cele mai multe șanse în fața lui Nicușor Constantinescu, în lupta pentru Consiliul Județean Constanța.

Doi dintre primarii care au avut numai cuvinte de laudă în momentul în care Claudiu Palaz a fost numit în funcția de prefect de către premierul Emil Boc au fost Nicolae Matei (PSD, Năvodari) și Florin Mitroi (PDL, Valu lui Traian).

„Este un profesionist cu experiență mare în administrația publică locală și pe contencios administrativ. Mă consilia și mă sfătuiam cu el când aveam dubii. Am avut încredere în el și am primit sprijin de fiecare dată” – Nicolae Matei, 2 octombrie 2009.

„Claudiu Palaz e un câștig pentru tot județul. Este un om cu vechime în domeniu, care cunoaște problemele primarilor, într-adevăr un prefect apolitic. El nu va pune bețe în roate nimănui, așa cum au făcut alți prefecți” – Florin Mitroi, 2 octombrie 2009.

În prezent, ambii primari sunt trimiși în judecată de procurorii DNA pentru retrocedări ilegale, iar în ambele cazuri este menționat și numele subprefectului de la acea vreme, Claudiu Palaz.

Să revenim, însă, la studii și să observăm că în această perioadă aglomerată și foarte agitată pe plan profesional, Claudiu Palaz nu numai că reușește să devină doctor în Drept, în anul 2011, dar își găsește timp și pentru a absolvi și un curs postuniversitar de trei săptămâni, („Securitate și bună guvernare”, la Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”), dar mai urmează și alte șapte cursuri de specialitate („Programul de formare specializată destinat înalților funcționari publici”, „Dezvoltarea abilităților de leadership managerial”, „Curs de formare strategică privind planificarea și implementarea politicilor”, „Instrumente structurale în România 2007-2013”, „Managementul situațiilor de urgență”, „Rolul prefecților și subprefecților în administrația publică din România”, „Managementul funcției publice în perspectiva aderării la UE”).

Cei care urmează sau au absolvit cursurile doctorale vor înțelege cu siguranță că performanța lui Claudiu Palaz nu poate fi egalată decât de un om care a renunțat să mai doarmă. Ori de un geniu.

Nici longevitatea fostului prefect în administrația locală nu a fost egalată până acum. Nicio altă persoană nu a reușit să reziste 11 ani consecutiv în funcțiile de conducere din cadrul Prefecturii Constanța.

Cel mai eficient prefect al Constanței: Redeschiderea Cazinoului și închiderea magazinelor de vise

Până în prezent, Claudiu Palaz a fost cu siguranță cel mai activ și eficient prefect al Constanței. Într-o permanentă goană pentru consolidarea imaginii de om potrivit la locul potrivit, acesta a reușit să puncteze o serie de realizări care i-au adus notorietate și capital electoral deopotrivă.

Printre primele acțiuni demarate în calitate de prefect și care l-au adus pe Claudiu Palaz în centrul atenției constănțenilor au fost implicarea energică a acestuia în deblocarea construcției Autostrăzii Soarelui, dar și interesul sporit acordat în cazul accidentului navei „Paris” din Portul Constanța. În octombrie 2009, nava, care avea la bord 200 de tone de păcură și 20 de tone de motorină, s-a scufundat, iar Palaz, în calitate de prefect, s-a asigurat că zona în care s-a petrecut accidentul nu va suporta consecințele poluării. Ulterior, în ianuarie 2010, acesta a luat măsurile necesare pentru rezolvarea problemei agentului termic la centrul de transfuzii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța. În vara anului 2010, Claudiu Palaz a fost unul dintre puținii prefecți ai Constanței care a străbătut județul pentru a ajunge personal în zonele afectate de inundații și pentru a supraveghea intervențiile de evacuarea a localnicilor.

Dincolo, însă, de aceste episoade mărunte, spre deosebire de predecesorii și urmașii săi, prefectul Claudiu Palaz și-a completat palmaresul cu două mari succese.

În toamna anului 2010, acesta a pornit o campanie agresivă împotriva magazinelor de vise și a reușit să închidă toate punctele în care se vindeau „drogurile legale”, vinovate de moartea a sute de tineri în toată țara. În octombrie 2010, Claudiu Palaz mergea personal, alături de echipajele formate din jandarmi și polițiști, și dădea buzna în buticurile ticsite cu substanțe letale. Prefectura Constanța condusă la acea vreme de Claudiu Palaz a fost singura autoritate publică locală care a luat atitudine împotriva tăvălugului de neoprit al otrăvurilor vândute la plic tinerilor.

Ulterior acestei campanii, în vara anului 2011, prefectul a reușit să oprească vânzarea Cazinoului și, după mulți ani, a dispus redeschiderea lui pe o perioadă limitată pentru a putea fi vizitat de constănțeni și turiști. Vestea că simbolul Constanței este din nou deschis publicului s-a răspândit repede iar autoritățile locale au fost nevoite să suplimenteze măsurile de siguranță pentru ca monumentul istoric, aflat într-o stare avansată de degradare, să poată fi admirat fără incidente și victime de miile de oameni care se înghesuiau să-l viziteze. Și atunci Prefectura Constanța condusă de Claudiu Palaz a fost singura autoritate publică locală care a avut o inițiativă concretă pentru salvarea monumentului istoric. Impactul pozitiv uriaș pe care l-a înregistrat demersul prefectului Claudiu Palaz asupra constănțenilor i-a inspirat pe candidații din 2012 pentru Primăria Constanța și așa se face că tema principală care a predominat discursul electoral la acea vreme a fost salvarea Cazinoului de pe faleza Constanței, monument ignorat de politicienii constănțeni până la demersul lui Palaz din anul 2011. De atunci, Cazinoul a reintrat în atenția opiniei publice și a mass-media și a rămas un punct de reper important în campaniile electorale ulterioare. Din păcate, doar atât.

Săracul băiat bogat: Afacerile și interesele familiei Palaz la Constanța

Afacerile familiei lui Claudiu Palaz au prosperat după ce acesta a ajuns în funcțiile cheie din administrația publică locală. Mai precis, Gheorghe Palaz, tatăl fostului prefect, a agonisit o avere impresionantă și a devenit, de-a lungul anilor, un veritabil latifundiar al județului reprezentat la nivel guvernamental de fiul său. Însă, pe lângă averea sa, familia lui Claudiu Palaz uimește și mai mult prin discreție. Acești oameni de afaceri cvasi-anonimi sunt, printre altele, proprietarii unui conac și ai unei ferme de toată frumusețea din comuna constănțeană Deleni, ai mai multor terenuri din județul Constanța, dar, cel mai probabil, și ai vilei opulente în care locuiește fostul prefect, ori ai autoturismului luxos pe care acesta îl conduce.

Eclipsat de averea fabuloasă a părinților săi, Claudiu Palaz interpretează cu succes rolul săracului băiat bogat care, practic, nu prea a avut ce să completeze în ultima sa declarație de avere. În documentul semnat pe 28 aprilie 2012, prefectul de la acea vreme declara că, în anul 2005, împreună cu soția sa, Claudia Palaz, a cumpărat o casă de 426 mp în Târgoviște și că este proprietarul a două autoturisme achiziționate în 1992 și 1995. În 2012, veniturile soților Palaz erau modeste și depășeau cu puțin 5500 lei/lună. Din această sumă, familia Palaz trebuia să achite plata cursurilor instituțiilor private în cadrul cărora studiază copiii acestora, ratele aferente creditelor bancare obținute în 2007 (65.000 euro, scadent în 2032), respectiv în 2009 (32.500 lei, scadent în 2019), dar și să asigure întreținerea vilei din cartierul constănțean Faleză Nord, acolo unde aceștia locuiesc. Dacă mai punem la socoteală și sumele necesare pentru hrană și alte cheltuieli lunare vom vedea că veniturile de aproape 6000 lei nu erau suficiente pentru necesitățile familiei Palaz. Cum se descurcau însă aceștia? Cine plătea lunar facturile de utilități ale prefectului Constanței? Cine plătea ratele bancare atunci când salariile nu erau suficiente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor? Dacă acceptăm premisa că declarația de avere este completată corect, atunci nu ne rămâne decât să credem că familia Palaz era ajutată financiar de părinții actualului candidat la Primăria Constanța.

Nu ar fi de mirare și, cu atât mai puțin de condamnat, ca tatăl, Gheorghe Palaz, să își sprijine financiar fiul. Cu atât mai mult cu cât, de-a lungul anilor, Gheorghe Palaz a dat dovadă de o intuiție formidabilă pe piața imobiliară, intuiție plasată aproape de limita telepatiei.

Cu un spirit afacerist de invidiat, Gheorghe Palaz a reușit să facă într-o singură lună un profit colosal, de 2,5 milioane de euro, în urma unei tranzacții care, astăzi, atârnă ca un bolovan de gâtul fiului său, subprefect în momentul desfășurării tranzacției imobiliare.

Episodul „Piciorul Podului” s-a consumat în vara anului 2008. La acea vreme, se pregătea demararea unui ambițios proiect de infrastructură în Portul Constanța care avea ca scop construirea unui pod rutier peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, pentru a oferi o alternativă mai accesibilă pentru transporturile efectuate între Portul Constanța și Portul Constanța Sud Agigea.

În 11 iunie 2008, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța depune o cerere de eliberare a certificatului de urbanism pentru podul rutier care urma să fie construit peste canal. Trei săptămâni mai târziu, tatăl subprefectului de la acea vreme (care avea acces la aceste informații) cumpără cu 2,6 euro/mp fix parcela pe care urma să fie construit obiectivul. Alte două săptămâni mai târziu, pe 21 iulie 2008, Primăria Agigea eliberează certificatul de urbanism, iar la scurt timp afaceristul Gheorghe Palaz a vândut parcela respectivă cu un preț de 20 de ori mai mare. Practic, Gheorghe Palaz cumpără terenul respectiv în 8 iulie 2008, iar în 30 iulie 2008 îl vinde către Trans Pec Leasing Galați (aflată în sfera de influență a fostului șef al Camerei Deputaților, democrat-liberalul Mircea Toader), înregistrând un profit de 2,5 milioane de euro.

Dacă ar fi acceptat interviul, l-am fi întrebat pe Claudiu Palaz dacă i-a povestit tatălui său despre investiția care urma să fie făcută în Portul Constanța? Ori dacă nu cumva tatăl dumnealui ar fi putut avea acces din alte surse la astfel de informații? Sau, în cele din urmă, l-am fi rugat pe fostul prefect să ne povestească despre intuiția incredibilă de care tatăl acestuia se bucură atunci când jonglează terenurile pe piața imobiliară.

Intrarea în politică: Romantismul PDL, interesul UNPR și războinicul PMP

În calitate de prefect, Claudiu Palaz dă dovadă de un curaj incredibil atunci când începe seria plângerilor penale întocmite pe numele fostului primar Radu Mazăre și al fostului președinte al CJC Nicușor Constantinescu. Prefectul îi reclama la DNA pe vremea când apusul celor doi prieteni părea încă o utopie, iar Palaz a continuat să scrie plângeri la DNA pe numele ambilor, ba chiar cu și mai multă patimă, și după ce acesta a demisionat din fruntea Prefecturii Constanței. Una dintre plângerile întocmite de prefect pe numele celor doi face referire la averile acestora și la faptul că ele nu pot fi justificate doar prin veniturile trecute în declarațiile de avere ale lui Constantinescu și Mazăre…

Nicușor Constantinescu îi întoarce „favorurile” lui Palaz și, la rândul său, îi trimite niște „complimente” la DNA, acolo unde îl acuză de comiterea „unor ilegalități cu terenuri”, aceleași acuzații fiind lansate de fostul președinte al CJC și la adresa fostului prefect Dănuț Culețu.

Războiul dintre Claudiu Palaz și tandemul Mazăre-Constantinescu escaladează și, după mult timp, în Constanța părea că există opoziție politică, mai ales prin prisma aparițiilor tot mai energice ale lui Claudiu Palaz și ale lui Christian Gigi Chiru, unul dintre liderii PDL de la acea vreme.

Iată, fostul prefect intră în politică într-un moment în care bărbații opoziției de la Constanța ar fi trebuit să renunțe la orgolii și, împreună, să destabilizeze monolitul PSD și, implicit, gigantul monstruos nou construit pe atunci: USL.

Inițial, Claudiu Iorga Palaz a cochetat intens cu PDL, pe vremea când era un prefect susținut puternic de guvernul Boc și care avea relații strânse cu Elena Udrea și Traian Băsescu. Deși repetitivă, politica nu este întotdeauna previzibilă, iar Elena Udrea pierde la mustață alegerile din interiorul partidului în favoarea lui Vasile Blaga. Tot așa, în teritoriu, omul lui Udrea pierde teren în fața lui Christian Gigi Chiru care este desemnat candidatul oficial al PDL la Primăria Constanța.

Claudiu Iorga Palaz rămânea totuși în cărți pentru candidatura la Consiliul Județean Constanța, în tandem cu democrat-liberalul Christian Gigi Chiru, susținut de Vasile Blaga, care ar fi candidat la primărie. Un cuplu despre care mulți vorbeau ca având șanse reale în slăbirea caracatiței social-democrate și care ar fi putut să aducă un echilibru important în consiliile local și județean.

Doar că în politică nu câștigă întotdeauna judecata, echilibrul sau deciziile raționale ci, mai degrabă, orgoliile sau interesele personale ori de grup. Așa se face că cei doi bărbați cu pretenții de domni din politica locală, în loc să înceapă o campanie credibilă împotriva PSD, preferă să înceapă un război care a sfâșiat dreapta cu puțin timp înainte de alegeri.

Conștient fiind că nu ar fi avut nicio șansă candidând din partea nou înființatei formațiuni politice a lui Gabriel Oprea, UNPR, Claudiu Palaz se rupe totuși din sfera dreptei constănțene și candidează la Primăria Constanța. Semn că nu miza spargerii monolitului PSD a fost importantă, ci orgoliul unui bărbat care a vrut să demonstreze că poate candida și fără sprijinul PDL.

După perioada romantică petrecută alături de foștii democrat-liberali, fostul prefect și-a urmărit interesul aterizând în UNPR pentru ca mai apoi, după pierderea alegerilor locale, să fie exclus din partid din cauză că a refuzat să renunțe la funcția de consilier local, așa cum ar fi stabilit inițial cu liderii locali ai partidului lui Gabriel Oprea. Claudiu Palaz nu rămâne pentru mult timp pe tușa politicii pentru că apropiații lui Traian Băsescu fondează Partidul Mișcarea Populară, formațiune unde fostul prefect, care a păstrat relații foarte apropiate cu Elena Udrea, primește președinția organizației constănțene.

Claudiu Palaz își ajustează uniforma războinicului care se luptă cu „mafia măzăristă”, „slugile PSD” și cu „penalii” cărora le urează periodic același lucru: „Deci, BECI!”. Nu același lucru l-a transmis, însă, și fostei sale șefe pe linie de partid, Elena Udrea, atunci când aceasta a fost musafir al penitenciarului vreme de câteva luni, în arest preventiv.

Cu toate acestea, este de apreciat cel puțin faptul că fostul prefect nu și-a schimbat discursul anticorupție și nu a atacat DNA, procurorii sau conducerea acestei instituții, chiar dacă fostul președinte al României, actual președinte al PMP, a atacat agresiv instituția Anticorupție după ce protejata sa a fost pusă sub acuzare și încătușată. La fel cum, cel puțin în discursul public, Claudiu Palaz s-a delimitat de „turista Elena Udrea” în vara anului 2015, atunci când aceasta, în urma unei întâlniri cu Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre, a ținut să sublinieze rolul important pe care edilul Constanței l-a avut în promovarea litoralului românesc.

Relația cu Elena Udrea și Traian Băsescu

În primăvara anului 2014 în organizația PMP Constanța se dădea o bătălie crâncenă între Claudiu Palaz și deputatul Florin Gheorghe (care, în doar doi ani, a plecat de la PMP în UNPR, iar recent a părăsit UNPR pentru PSD) pentru prietenia cu Elena Udrea. Înainte de alegerile europarlamentare, fiecare dintre cei doi încerca să explice cine este adevăratul prieten al Elenei Udrea și cine este intrusul în PMP.

Dincolo de tensiunile dintre cei doi lideri ai PMP Constanța, „nucleuțul băsist” (așa cum a numit fostul primar Radu Mazăre electoratul constănțean care a votat PMP la alegerile europarlamentare de pe 25 mai 2014) a adus al doilea cel mai bun scor pentru „partidul în blugi”, după organizația de la București.

La nivel județean, partidul a obținut 11,18% din voturile electoratului, iar la nivel de municipiu, partidul a înregistrat 13,74%. Rezultatele obținute de Claudiu Palaz (președintele organizației județene) și Florin Gheorghe (la acea vreme, președintele organizației municipale) au fost excelente comparativ cu cei 6% obținuți de PMP la nivel național. Mai mult decât atât, la primele lor alegeri, „popularii” s-au clasat pe locul doi în municipiu, după alianța USD, și pe locul trei în județ, după USD și PNL.

Și la alegerile prezidențiale, PMP condus de Claudiu Palaz înregistrează un scor mai mare decât media partidului la nivel național, iar după acest eveniment se adâncesc fricțiunile în structura centrală a partidului până la zguduirea din temelii a tinerei formațiuni politice în momentul arestării Elenei Udrea. Succedarea rezultatelor foarte bune, tensiunile și problemele din partid i-au adus lui Claudiu Palaz securizarea filialei constănțene și i-au asigurat acestuia statutul în interiorul organizației. După modelul lui Traian Băsescu, Claudiu Palaz este astăzi președintele PMP Constanța, în urma unei unanimități. Semn al „democrației” din partid.

Relația dintre Elena Udrea, democrat-liberalii lui Traian Băsescu și Claudiu Palaz a început în urmă cu cel puțin un deceniu, atunci când acesta din urmă era susținut în Prefectura Constanța de liderul democrat-liberal. Să ne amintim, totodată, că în 1996 Radu Mazăre devine deputat PD, iar în același timp Claudiu Palaz se angajează consilier juridic în Primăria Constanța, condusă de primarul PD Gheorghe Mihăieși. Ulterior, cu puțin timp înainte ca Traian Băsescu, liderul PD, să fie ales președinte pentru prima oară, atunci când Claudiu Palaz era deja secretar general al Prefecturii Constanța, a avut loc o tranzacție curioasă: Radu Mazăre vindea prin negociere directă un teren de 1,5 hectare în inima stațiunii Mamaia, cu doar 23 de euro/mp, către o firmă controlată de Dorin Cocoș-Alexandru Bittner și Sorin Ovidiu Vântu. Mai apoi, Claudiu Palaz ajunge subprefectul județului, iar ministrul Turismului Elena Udrea cultivă o relație caldă cu primarul Radu Mazăre.

Drumurile la DNA și dosarele penale

Pe Claudiu Palaz îl mai leagă de fosta familie Udrea-Cocoș și Dosarul ANRP 4, în care Dorin Cocoș a făcut niște declarații uluitoare la adresa fostului prefect. Fostul soț al Elenei Udrea a povestit procurorilor DNA că Horia Simu ar fi ajuns la Claudiu Palaz prin intermediul consilierului prezidențial Daniel Andrei Moldoveanu. Totodată, Dorin Cocoș a mai povestit procurorilor că fostul prefect ar fi contribuit la retrocedarea ilegală a terenului de 25 de hectare din cartierul constănțean Anadalchioi, în urma căreia fosta șefă a ANRP, Crinuța Dumitrean, prietenă a Elenei Udrea, ar fi primit „recompensa” de 400.000 de euro. În același dosar a fost audiat și fostul primar Radu Mazăre care le-a explicat ironic jurnaliștilor că de profesie este inginer electrician și că semna documentele „ca primarul”. Claudiu Palaz a declarat că, în calitate de prefect, înainta documentele către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și că, cel mai probabil, este martor în dosar.

Dar numele lui Claudiu Palaz mai apare în cel puțin trei alte dosare legate de retrocedări. Unul dintre ele este cel al cazului Movilă, sau marele dosar al retrocedărilor, în care sunt trimiși în judecată 36 de inculpați, în frunte cu Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. În anul 2004, atât prefectul de atunci, Gheorghe Martin, cât și secretarul general Claudiu Palaz au dat aviz de legalitate pentru decizia primarului Radu Mazăre de a restitui, în mod ilegal susțin procurorii DNA, terenuri extrem de valoroase din Constanța către Cristi Borcea și alți beneficiari, în detrimentul Academiei Române, proprietara terenurilor respective.

Un alt dosar în care este menționat numele lui Claudiu Palaz este cel în care primarul din comuna Valu lui Traian și fostul prefect Dănuț Culețu sunt trimiși în judecată de procurorii DNA pentru retrocedări ilegale. Fostul prefect Dănuț Culețu și primarul Florin Mitroi ar fi contribuit la retrocedarea ilegală a peste 650 hectare de teren care aparțineau Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Valu lui Traian. La acea vreme, în 2006, Claudiu Palaz era subprefect și și-ar fi pus semnătura pe documentul care ar fi atestat restituirea, în locul prefectului Dănuț Culețu. Claudiu Palaz este martor în dosar și a refuzat, de-a lungul timpului, să comenteze episodul retrocedărilor din comuna Valu lui Traian.

Un alt dosar în care apare numele lui Claudiu Palaz este cel întocmit în urma unei tranzacții imobiliare din orașul Năvodari. Fostul primar Nicolae Matei (aflat în prezent în spatele gratiilor, unde ispășește o pedeapsă de 1,6 ani pentru dare de mită) ar fi vândut terenuri la prețuri subevaluate și ar fi acordat loturi unor persoane transformate peste noapte în „cetățeni de onoare” ai Năvodariului pe vremea când prefectul județului era Claudiu Palaz. Acesta din urmă nu ar fi verificat legalitatea hotărârilor Consiliului Local Năvodari sau ale documentelor prin care Nicolae Matei dispunea aceste tranzacții pentru care astăzi este cercetat penal și, prin urmare, Claudiu Palaz nu ar fi atacat niciuna dintre deciziile fostului edil din Năvodari.

În ultima perioadă, speculațiile conform cărora fostul prefect ar face obiectul unei anchete penale au devenit tot mai numeroase: fie că a fost văzut de mai multe ori la sediul central al DNA, chiar și în weekend, fie că ar exista un dosar penal pe numele său, disjuns din cele enumerate mai sus, ori că ar fi fost denunțat într-o altă speță. Claudiu Palaz a negat vehement toate zvonurile.

Periplul prin trecutul acestui personaj interesant și controversat deopotrivă dă naștere unei întrebări simple la care probabil se gândesc mulți: Care este rețeta succesului pentru 20 de ani în administrația publică din Constanța, 6 guverne, două partide politice, 14 cursuri de specialitate, trei masterate, un doctorat și un grad militar?

Articolul face parte din Campania „CONSTANȚA CURATĂ“, un demers jurnalistic al ziarului Info Sud-Est, care își propune să facă un bilanț al oamenilor politici din Constanța, prin creionarea profilurilor politice, personale și de afaceri ale acestora.