Zeci de constănțeni au făcut vineri un lanț uman în jurul unor vestigii antice din centrul orașului, în semn de protest față de construcția unui bloc de patru etaje care urmează să fie ridicat într-o zonă protejată istoric. Oamenii sunt nemulțumiți de faptul că viitoarea investiție va fi realizată deasupra unor vestigii ale cetății antice Tomis și că excavatoarele au săpat fără supravegherea arheologilor. Mai multe detalii aici.
Arheologul Cătălin Pavel, care a cercetat mai multe șantiere din ţară și din străinătate și a săpat în cetățile Milet, Troia și Histria, a comentat situația de la Constanța. Cătălin Pavel spune că este de neacceptat ca într-un sit istoric să se sape fără supravegherea unui arheolog:
“Acum, indiferent de situația de aici – n-am putut vedea cu ochii mei toate documentele – , pot să vă spun asta, că în nici un sit arheologic n-ar trebui să se poată face săpături fără supraveghere arheologică, e la mintea cocoșului, și cu atât mai puțin într-un sit cum e Constanța. A distruge părți din orașul antic e de neconceput, e ca și cum ai da Turnul Eiffel la fier vechi!”, a declarat Cătălin Pavel, lect.univ.dr. la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța.
Arheologul se arată îngrijorat de situația de la Constanța și crede că o săpătură realizată într-un sit fără supravegherea specialiștilor poate să distrugă mărturii importante din istoria noastră:
“Și nu e vorba că arheologii fetișizează o cărămidă veche și nu înțeleg că prezentul are și el nevoile lui, că adică oamenii vii trebuie să treacă, pînă la urmă, înaintea celor morți. Dar să nu mi se spună că pentru, să zicem, o sală de popice trebuie musai distruse urgent jucăriile copiilor din antichitate sau șarpele Glykon sau frescele făcute de primii creștini de aici. Și dacă bagi excavatorul în inima Tomisului, poți oricînd să distrugi așa ceva. Oricînd ! Asta e situația, cînd vorbim de situri excepționale. Eu vă dau ca exemplu obiecte, dar se înțelege că e vorba de fapt de distrugerea, în general, a informațiilor despre trecut”, a adăugat Cătălin Pavel.
Cătălin Pavel a mai declarat că există o mare contradicție: în timp ce România cheltuiește mulți bani pentru a promova în afară patrimoniul istoric, multe vestigii istorice din țară se distrug:
“În vremea asta, sume considerabile sînt cheltuite de stat pentru a face vizibil în străinătate, de pildă prin expoziții, patrimoniul arheologic al României. Sau pentru recuperarea patrimoniului atunci când asemenea obiecte ajung ilegal în străinătate. Contradicția e limpede ca lumina zilei, nu ? Cum să vă zic, pentru mine, ca arheolog, trecutul e casa mea. Dar nimeni nu are nevoie de doctorate ca să simtă că nu e în regulă ca cineva să-ți ia casa cu excavatorul”, a declarat Cătălin Pavel.
Arheologul își conchide comentariul într-un mod optimist, exprimându-și încrederea că societatea din România începe să reacționeze la astfel de situații distructive:
”Vedeți, trecutul României e și el un fel de pădure care e rasă fără remușcări. Știu că ruinele antice nu ne fac aerul mai curat, dar eu cred că ne fac mintea mai limpede, mai îndepărtată de bani și mai apropiată de oameni. Nu mai contați pe faptul că oamenii au prea multe griji ca să se mobilizeze, societatea civilă o să protesteze mereu pentru educație, pentru calitatea aerului, pentru patrimoniu, pentru toate chestiile alea care par numai bune să fie sacrificate pentru profit”, a declarat arheologul Cătălin Pavel.
- BREAKING Sinagoga din Constanța: A treia licitație anulată pentru restaurarea lăcașului de cult evreiesc - 28 februarie 2023
- Protest al refugiaților ucraineni în fața Consulatului Rusiei la Constanța, la un an de război:”Ne vom aduna pentru a aminti lumii despre anul sângeros al genocidului poporului ucrainean” - 23 februarie 2023
- VIDEO Digitalizarea universităților, văzută de studenți: ”Învățatul în mediu digital, mult mai eficient decât cel tradițional”/ Cum răspundem la argumente pro-scris pe hârtie și anti-ecrane - 22 februarie 2023
…spiritul distrugator si nepasarea din epoca comunista ne bantuie inca. Atunci cand s-a descoperit bazilica mare de pe Mircea, tovarasa Borodi, secretarea cu propaganda de la judeteana de partid, a declarat la fata locului ca nu a vazut, nu stie, nu se baga, pleaca in concediu, ca nu poate raporta ca o descoperire arheologica impiedica construirea unui imobil in zona de faleza a Constantei. S-au batut arheologii ca ruinele, cat au mai ramas dupa ce au fost rupte de dintii excavatorului, să fie pastrate, -de fapt ascunse, intr-un subsol insalubru…Si ce s-ar fi putut face! Asa se intampla si acum. Nimeni nu vede, nimeni nu se baga, toata lumea se va ascunde in spatele zilelor libere de ziua Unirii…Ne lipseste o politica de stat unitara in materie de aparare si pastrare a monumentelor. In Tomisul antic ar trebui sa nu se mai construiasca nimic. Si administratiile locale sunt vinovate. Primarul urbei ar fi trebuit sa vina in toiul noptii ca sa vada se se intampla acolo. Dar sigur, ca si tovarasa, nu stie nimic, nu a vazut, nu se baga….
Ah ce se mai ascund toti. Sub cuvintele lui Mototolea se ascunde stilul lui Colesniuc. Domnul sef nu are curaj sa isi asume o declaratie publica? E locul caldut la MINAC ,sa nu care cumva sa supere sefii mari de la partid. Pacat, unii sunt doar sa faca figuratie in rol de sef si altii sunt băgați la inaintare cu declaratii. Cum se ,,inteleg” ei. Sefu, incepe constructia sambata cand noi nu lucram, ma intelegeti tu, sa fim si noi acoperiti. Se doarme bine noaptea,fara constiinta? Apropo, cu complexul de la Basarabi, ce se mai aude? Ce monumente ati salvat? Ce ai mai adaugat notabil la CV in afara de expozitii de arta si simpozioane de fatada? Au trecut 2 ani ca popa, ce ai bifat din planul managerial?
Toate casele și toate blocurile din zona peninsulei sunt construite pe vestigii arheologice.
findatiile constructiilor vehi se executau la tarnacop, cazma si lopata. Cea mai mare parte din resturile ziduriloe vechi se pastreaza inca. acum fundatiile se executa cu excavatorul. nu mai scapa nimic din nefericire. tocmai din cauza asta se realizeaza sapatura arheologica. Ca sa se salveze,- cel putin stiintific, vestigiile arheologice si sa se puna conditii la executarea proiectului, astfel incat ceea ce s-a descoperit sa se poata pastra/ingloba in noua constructie. Acum, depinde de cine este beneficiarul respectivului proiect. poate se bazeaza pe ceva, ajutorul unui partid politic, sau pe un nume de rezonanta din mediul politic, ori academic, ori cine mai stie pe cine. …ca se vede ca are ,,muschii mari si tari,,…o investigatie mai ampla ar dezvalui multe dedesubturi si ar mai frana acest…,,arheovirus,, care a cuprins monumentele tomitane…..