Alin Mureșan și Clara Mareș au câștigat miercuri premiul “Monica Lovinescu”, pentru volumul “Ce a rămas din tot ce a fost: Povestea nespusă a Ninei Moica“. Gala dedicată decernării premiului a fost organizată miercuri seară, la Ateneul Român, în București, de către Fundația Humanitas Aqua Forte și Editura Humanitas, iar printre finaliști s-a numărat și Georgiana Țăranu, asistent universitar al Facultății de Istorie și Științe Politice (FISP) din cadrul Universității ”Ovidius” din Constanța, cu volumul „Nicolae Iorga și seducția fascismului italian”.
„Ce a rămas din tot ce a fost”, volumul câștigător, este un proiect de cercetare susținut de Centrul de Studii în Istorie Contemporană, o colecție a memoriilor și mărutriilor directe ale fostei deținute politice Nina Moica, devenită „dușmană a poporului” în 1959, la vârsta de 15 ani, când a fost arestată de Securitate pentru că făcea parte dintr-un grup de tineri care au semnat un manifest pro-monarhist, conform profilului ei realizat de PressOne.
- „Dialogul ne oferă o panoramă a vieții și a oamenilor din închisorile traversate, dar ne descoperă și persoana Ninei Moica. Un om direct, dar sensibil, corect și autonom, care nu înțelege să se supună unei societăți aberante, hotărâtă să distrugă programatic tot ceea ce îi precedase, ca un copil care își devorează părinții. Un om viu, autentic, cu dureri și regrete, înfruntând greutăți nu numai în lumea comunistă, ci și în propria familie, cu care este ușor să te identifici„, estre descrierea oferită de cei doi coordonatori ai volumului, disponibilă pe site-ul Polirom.
Curajul de a scrie despre Iorga și seducția fascismului
„Nicolae Iorga și seducția fascismului italian„, volumul finalist scris de Georgiana Țăranu și lansat în luna mai la Constanța, abordează relația complicată dintre istoricul Nicolae Iorga, torturat și ucis de un comando al Mișcării Legionare în 1940, și ideologia extremistă a Italiei lui Benito Mussolini.
Cartea este rezultatul unei munci de cercetare de 14 ani care a dus-o pe autoare până în arhivele Vaticanului și a fost descrisă de istoricul britanic Dennis Deletant drept “un serviciu public”, pentru că aduce în atenția oamenilor admirația celui mai mare istoric român, el însuși o victimă a fasciștilor români, pentru dictatorul fascist al Italiei.
Pentru mai multe detalii, citește și:
Ceilalți finaliști ai ediției 2025 sunt:
- Octavian Buda, cu volumul „Privirea lui Thanatos. Epidemii, razboaie, asasinate, masacre in sase istorii medicale locale si globale” (Editura Polirom);
- Vitalie Ciobanu, cu volumul „Stat captiv, mod de folosire: Republica Moldova. O cronică subiectivă, (Editura Cartier);
- Sabina Fati, cu volumul „Cine râvnește la gurile Dunării. O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România” (Editura Humanitas);
Istoria Premiului „Monica Lovinescu”
Premiul „Monica Lovinescu” pentru memorialistică, opere de erudiție, curaj intelectual sau civic, acordat de Fundația „Humanitas Aqua Forte” a fost înființat în 2023, an care a marcat centenarul nașterii uneia dintre femeile remarcabile ale istoriei României moderne, conform site-ului oficial al fundației.
Spre deosebire de premiile existente în prezent, care privilegiază beletristica, Premiul „Monica Lovinescu” este dedicat cărților de nonficțiune din zona umanistă și unor demersuri intelectuale de anvergură, cum ar fi editarea de ediții critice, coordonarea unor lucrări ample, traduceri dificile din patrimoniul cultural universal, recuperări de manuscrise, explică fundația.
Câștigătorii primei ediții a Premiului „Monica Lovinescu” au fost profesorul George Ardeleanu de la Facultatea de Litere a Universității din București și Alexandra Furnea, supraviețuitoare a incendiului din Colectiv, pentru realizarea seriei integrale de autor Nicolae Steinhardt, scrie Edupedu.
Câștigătorul celei de a doua ediții a premiului, din 2024, a fost Vlad Russo, traducătorul ediției Humanitas a Eseurilor lui Michel de Montaigne, dar un premiu special i-a fost acordat și profesoarei Cristina Cioabă de la Școala Gimnazială „Șerban-Vodă” din București, pentru albumul centenar „Monica Lovinescu. O viață, o voce, un destin”.
Juriul celei de-a treia ediții are următoarea componență: Alexandru Călinescu, Ioana Pârvulescu (președinte) şi Răzvan Purcărea.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
