Primăria Constanța caută soluții pentru mutarea temporară a activității medicale care să permită și demolarea corpului de clădire rămas în picioare de la Spitalul de Boli Infecțioase. Prin aceste măsuri, durata lucrărilor ar fi redusă cu 1 an, transmite viceprimarul PSD Costin Răsăuțeanu.
„Am solicitat Ministerului Sănătății să sprijine identificarea unor soluții pentru relocarea temporară a activității medicale, care să ne permită eliberarea și demolarea corpului de clădire rămas în picioare, astfel încât să putem reduce cu cel puțin un an durata lucrărilor la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța”, arată viceprimarul PSD.
„Avem de construit un spital și trebuie să avansăm fără a mai pierde timp, împiedicându-ne de hățișurile și refuzurile birocratice. Pentru a elimina orice risc și pentru a acționa eficient și responsabil, trebuie să luăm decizia fermă de a ne pregăti pentru demolarea Corpului A, fără a afecta numărul de paturi și accesul oamenilor la actul medical. Pare o misiune imposibilă să demolezi și să construiești, în același timp, un spital care trebuie să rămână funcțional”, adaugă Răsăuțeanu.
Context
Proiectul PNRR trebuie implementat până la finalul lunii august 2026. Contractul de finanțare a fost semnat de primărie în ianuarie 2023, însă lucrările au început abia la finalul lunii august 2025, susține primăria.
În martie 2026, Info Sud-Est scria că finanțarea prin PNRR ar putea fi pierdută pentru lucrările de reabilitare de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, după cum a transmis primăria, într-un răspuns la solicitarea ISE. Primăria acuza întârzierile generate de cercetarea arheologică și condițiile meteo nefavorabile. Instituția nu a transmis atunci cât % din lucrări au fost finalizate. De altfel, reprezentanții primăriei nu au mai răspuns nici solicitărilor ulterioare venite din partea ISE referitoare la stadiul proiectului și dacă acesta continuă cu fonduri din PNRR.
“Proiectul este finanțat prin PNRR, iar în contextul întârzierilor apărute există, teoretic, și riscul pierderii finanțării dacă termenele impuse prin program nu vor putea fi respectate. Este important însă de subliniat că o parte semnificativă a acestor întârzieri este generată de situații independente de voința beneficiarului sau a constructorului”, precizeaza Primăria Constanța atunci.
Termenul pentru finalizarea lucrărilor este 30 august 2026, însă constructorul dorește prelungirea lui, după întârzierile generate de cercetarea arheologică și condițiile meteo nefavorabile, adăuga primăria.
Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat la data de 28 august 2025, deci lucrările ar fi trebuit finalizate în decurs de un an, indiferent de întârzierile apărute.
Primăria Constanța susține că la data de 3 septembrie 2025 „a fost predat amplasamentul în vederea demarării lucrărilor aferente primului tronson al imobilului”. „De la predarea amplasamentului și până în prezent au fost realizate lucrări de organizare de șantier, intervenții de demolare și activități de cercetare și descărcare arheologică, desfășurate în două etape, cu supraveghere de specialitate”, potrivit primăriei.
Contractul de finanțare a fost semnat în ianuarie 2023, iar licitația a fost lansată de primărie în iunie 2024. Ulterior, primăria a semnat contractul pentru execuția lucrărilor în aprilie 2025. Pe site-ul instituției apare că proiectul trebuia implementat până în ianuarie 2026.
Info Sud-Est scria în martie 2024 cum licitația pentru execuția lucrărilor nu fusese lansată nici după mai bine de un an de la semnarea contractului de finanțare prin PNRR. Citește mai multe aici.
Dispută între primărie și arheologi
La finalul lunii februarie 2026, Primăria Constanța a ieșit cu un comunicat de presă prin care acuza că lucrările de la Spitalul de Boli Infecțioase sunt întârziate din cauza cercetărilor arheologice desfășurate de angajații Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța. Atunci, primarul Vergil Chițac amenința cu acțiuni în instanță pentru recuperarea „prejudiciului”. „Deja văd că ne interesează mai mult trecutul decât prezentul în numele unei legi care nu impune termene”, susținea edilul, într-un comunicat trimis de instituție.
Primarul liberal al Constanței mai susține că va notifica Ministerul Culturii în legătură cu situația creată „pentru că dacă după demolarea și celuilalt corp de clădire cercetarea arheologică va continua de aceeași manieră vom avea întârzieri de cel puțin patru luni de zile și costuri suplimentare ce pot atinge jumătate de milion de euro”, adăuga edilul.
Primarul Constanței acuză și că unul dintre angajații Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța, arheologul Constantin Băjenaru, amenință cu plângeri penale dacă nu continuă cercetarea.
„Lucrările de modernizare și consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța întârzie din cauza extinderii etapei de cercetare arheologică. Primăria Municipiului Constanța va plăti costul acestor lucrări care pot atinge 300.000 de euro”, așa începe comunicatul Primăriei Constanța, referitor la situația de la Spitalul de Boli Infecțioase.
Primăria mai preciza că înregitrează întârzieri față de de graficul inițial pentru proiectul de modernizare al spitalului, finanțat prin PNRR. „Demolarea și reconstruirea primului tronson al unității medicale sunt amânate de peste trei luni de zile din cauza prelungirii cercetării arheologice obligatorii, impusă prin avizul autorităților competente”, acuză instituția.
Replica Muzeului de Istorie din Constanța a venit la câteva zile distanță. Muzeul a respins acuzațiile primăriei Constanța, conform cărora lucrările de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța au fost întârziate, iar costurile au crescut. Mai mult, instituția a transmis că 34 de morminte din perioada romană au fost găsite de arheologii Muzeului de Istorie din Constanța, în urma lucrărilor de la Spitalul de Boli Infecțioase.
Muzeul preciza că arheologii au fost pe șantier, pentru a evita eventuale întârzieri, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile și adresei antreprenorului și supervizorului lucrărilor, în care se arăta că „siguranța și securitatea personalului aflat pe șantier nu puteau fi garantate”, ca urmare a lucrărilor de demolare a tronsonului B din clădire.
În faza a doua a cercetării arheologice, activitatea de cercetare arhoeologică fusese suspendată ca urmare a lucrărilor de demolare, însă arheologii „s-au deplasat pe șantier pentru colectarea materialului arheologic aflat în săpătură și realizarea înregistrărilor topografice finale”, adăuga instituția.
Echipa de specialiști arheologi din cadrul MINAC susține că a intrat pe șantierul de la Spitalul de Boli Infecțioase la data de 3 septembrie 2025, după ce ordinul de începere a cercetării arheologice ar fi fost dat de primărie începând cu 1 septembrie 2025.
Muzeul de Istorie a mai transmis că prima fază a cercetării s-a desfășurat în perioada 3 septembrie – 16 octombrie 2025, iar a doua fază în perioada 20 ianuarie – 25 februarie 2026. MINAC susține că a informat printr-o adresă că lucrările de cercetare au fost finalizate.
Proiect de 87 de milioane de lei, prin PNRR
La începutul lunii februarie 2026, primăria anunța că pacienții Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța vor fi relocați temporar, pe durata lucrărilor de demolare a construcției. Aceștia vor fi îngrijiți în Spitalul Modular și în secția unității medicale din cartierul Medeea, aflat la periferia orașului. Un alt corp al spitalului intră în reabilitare, iar un tronson va fi demolat, anunța Primăria Constanța, într-un comunicat de presă.
În noiembrie 2025 au început lucrările pentru demolarea Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța. Clădirea intra astfel în reabilitare, printr-un proiect finanțat prin PNRR, în valoare de aproape 87 de milioane de lei cu TVA.
- Citește și: VIDEO FOTO Au început lucrările pentru demolarea Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța
Reamintim că în urmă cu mai bine de 4 ani, un incendiu a avut loc în clădirea spitalului, iar 7 oameni au murit în urma evenimentului din 1 octombrie 2021.
Primăria Constanța a adăugat că noul corp de clădire va avea trei niveluri (față de două, în prezent) și “va îngloba soluții moderne de proiectare și construcție”, printre care:
- Consolidarea structurală și creșterea rezistenței la cutremur;
- Recompartimentarea interioară conform normelor impuse de legislația din domeniul sanitar;
- Îmbunătățirea izolației termice și hidroizolației pentru creșterea confortului și reducerea consumului energetic;
- Înlocuirea completă a instalațiilor electrice, sanitare, termice și de ventilație;
- Instalarea de panouri fotovoltaice și implementarea de soluții verzi pentru eficiență energetică.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
