34 de morminte din perioada romană au fost găsite de arheologii Muzeului de Istorie din Constanța, în urma lucrărilor de la Spitalul de Boli Infecțioase. Muzeul a respins acuzațiile primăriei Constanța, conform cărora lucrările de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța au fost întârziate, iar costurile au crescut. Citește comunicatul integral al muzeului și poziția primăriei la finalul articolului.
Instituția susține că arheologii au fost pe șantier, pentru a evita eventuale întârzieri, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile și adresei antreprenorului și supervizorului lucrărilor, în care se arăta că „siguranța și securitatea personalului aflat pe șantier nu puteau fi garantate”, ca urmare a lucrărilor de demolare a tronsonului B din clădire.
În faza a doua a cercetării arheologice, activitatea de cercetare arhoeologică fusese suspendată ca urmare a lucrărilor de demolare, însă arheologii „s-au deplasat pe șantier pentru colectarea materialului arheologic aflat în săpătură și realizarea înregistrărilor topografice finale”, spune muzeul.
Echipa de specialiști arheologi din cadrul MINAC susține că a intrat pe șantierul de la Spitalul de Boli Infecțioase la data de 3 septembrie 2025, după ce ordinul de începere a cercetării arheologice ar fi fost dat de primărie începând cu 1 septembrie 2025.
Muzeul de Istorie a mai transmis că prima fază a cercetării s-a desfășurat în perioada 3 septembrie – 16 octombrie 2025, iar a doua fază în perioada 20 ianuarie – 25 februarie 2026. MINAC susține că a informat printr-o adresă că lucrările de cercetare au fost finalizate.
- Pe 25 februarie 2026, Primăria Constanța a tranmis comunicatul prin care acuză că lucrările întârzie din cauza cercetării arheologice, iar instituția va plăti costul lor care poate atinge 300.000 de euro. Totodată, primarul Chițac a amenințat atunci cu acțiuni în instanță:”Deja văd că ne interesează mai mult trecutul decât prezentul în numele unei legi care nu impune termene”. Citește mai multe aici.
MINAC susține că în perioada 20 octombrie 2025 – 19 ianuarie 2026, cercetarea arheologică nu s-a putut efectua, „deoarece au fost executate lucrările de demolare a corpului B existent, decopertare, relocare utilități și alte activități tehnice pregătitoare”.
Lucrările pentru reabilitarea Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța au început în noiembrie 2025: proiect de 87 de milioane de lei, prin PNRR
La începutul lunii februarie 2026, primăria anunța că pacienții Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța vor fi relocați temporar, pe durata lucrărilor de demolare a construcției. Aceștia vor fi îngrijiți în Spitalul Modular și în secția unității medicale din cartierul Medeea, aflat la periferia orașului. Un alt corp al spitalului intră în reabilitare, iar un tronson va fi demolat, anunța Primăria Constanța, într-un comunicat de presă.
În noiembrie 2025 au început lucrările pentru demolarea Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța. Clădirea intra astfel în reabilitare, printr-un proiect finanțat prin PNRR, în valoare de aproape 87 de milioane de lei cu TVA.
- Citește și: VIDEO FOTO Au început lucrările pentru demolarea Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța
Reamintim că în urmă cu mai bine de 4 ani, un incendiu a avut loc în clădirea spitalului, iar 7 oameni au murit în urma evenimentului din 1 octombrie 2021.
Primăria Constanța a adăugat că noul corp de clădire va avea trei niveluri (față de două, în prezent) și “va îngloba soluții moderne de proiectare și construcție”, printre care:
- Consolidarea structurală și creșterea rezistenței la cutremur;
- Recompartimentarea interioară conform normelor impuse de legislația din domeniul sanitar;
- Îmbunătățirea izolației termice și hidroizolației pentru creșterea confortului și reducerea consumului energetic;
- Înlocuirea completă a instalațiilor electrice, sanitare, termice și de ventilație;
- Instalarea de panouri fotovoltaice și implementarea de soluții verzi pentru eficiență energetică.
Comunicatul Muzeului de Istorie din Constanța:
„Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța formulează prezenta informare, în scopul clarificării situației privind desfășurarea supravegherii și cercetării arheologice preventive aferente obiectivului „Creșterea eficienței energetice a imobilului Spitalul Municipal Constanța”.
În data de 03.07.2025, a fost emis avizul 554/03.07.2025 al Ministerului Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, care stipulează obligativitatea realizării cercetării arheologice preventive și a supravegherii arheologice pentru obiectivul de investiții menționat, precum și pentru lucrările aferente organizării de șantier. În conformitate cu acest aviz, la data de 15.07.2025 au fost încheiate între Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Primăria Municipiului Constanța, în calitate de beneficiar, următoarele contracte:
•contractul de cercetare arheologică 98/C/15.07.2025
•contractul de supraveghere arheologică nr. 126/S/15.07.2025.
Ulterior, la data de 06.08.2025, Ministerul Culturii a emis Autorizația nr. 411/06.08.2025 pentru cercetare arheologică și Autorizația nr. 463/06.08.2025 pentru supraveghere arheologică. Prin adresa 193455/27.08.2025, Primăria Municipiului Constanța a transmis muzeului Ordinul de începere privind serviciul de cercetare arheologică, menționând explicit că prestarea acestuia va începe de la data de 01.09.2025.
Echipa de specialiști arheologi a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a intrat efectiv în șantier începând cu data de 03.09.2025, după realizarea lucrărilor preliminare indispensabile, constând în curățarea terenului, relocarea utilităților și decopertarea stratului vegetal. Activitatea arheologică s-a desfășurat exclusiv în perimetrul stabilit de beneficiar, conform proiectului, corespunzător delimitat și semnalizat, cu respectarea normelor metodologice și de siguranță impuse de legislația în vigoare. În consecință, din totalul de 114 zile lucrătoare, cercetarea arheologică efectivă s-a desfășurat pe parcursul a 39 de zile, după cum urmează: în perioada 03.09.2025 – 16.10.2025 s-a derulat prima fază a cercetării, constând în săpătura perimetrală a clădirii; faza a 2-a s-a derulat în perioada 20.01.2026 – 25.02.2026, constând în cercetarea zonei de fundare a fostului corp B și a extinderilor propuse.
Menționăm că în perioada 20.10.2025 – 19.01.2026 cercetarea arheologică nu s-a putut efectua, deoarece au fost executate lucrările de demolare a corpului B existent, decopertare, relocare utilități și alte activități tehnice pregătitoare.
În perioada derulării fazei 2 a cercetării arheologice, la data de 30.01.2026, Muzeului i-a fost transmisă Nota de constatare nr. 3/29.01.2026, întocmită de Antreprenor și Supervizor, înregistrată la MINAC sub nr. 305/30.01.2026, referitoare la lucrările de demolare a tronsonului B, aflate în curs și, în mod expres, la condițiile de lucru extrem de periculoase, în care siguranța și securitatea personalului aflat pe șantier nu puteau fi garantate. În consecință, prin adresa nr. 314/02.02.2026, reprezentanții MINAC au notificat Beneficiarul că activitatea de cercetare arheologică nu poate continua în condiții care pun viața în pericol, integritatea fizică și securitatea personalului de cercetare arheologică aflat în perimetru. Deși se solicita urgentarea cercetării arheologice, MINAC a considerat prioritară asigurarea condițiilor de securitate în muncă pentru personalul de specialitate. În acest context s-a impus suspendarea temporară a activității de cercetare arheologică până la remedierea deficiențelor constatate și punerea în siguranță a zonei de lucru. Cu toate acestea, pentru a evita orice sincope și întârzieri în derularea activității, arheologii MINAC s-au deplasat pe șantier pentru colectarea materialului arheologic aflat în săpătură și realizarea înregistrărilor topografice finale.
Prin adresa nr. 26692/04.02.2026 Primăria Municipiului Constanța a informat din nou conducerea MINAC că „personalul angajat al muzeului este pus în pericol”, având în vedere starea critică a Corpului A al Spitalului Municipal, situat în imediata vecinătate a zonei de cercetare, clădire care prezinta vulnerabilități structurale majore și este încadrată în clasa de risc seismic Rs1. Această situație a consolidat decizia restricționării accesului în zonele cu grad ridicat de pericol de prăbușire și a impus reorganizarea temporară a activității arheologice în perimetrul respectiv.
La data de 23.02.2026, ca urmare a solicitării Beneficiarului cu privire la stadiul cercetării arheologice preventive, MINAC a informat Primăria Municipiului Constanța prin adresa nr. 628/25.02.2026 că lucrările de cercetare în zona menționată au fost finalizate, fapt ce permite trecerea la următoarea etapă a proiectului.
Spitalul Municipal Constanța este amplasat în perimetrul sitului arheologic „Necropola orașului antic Tomis”, cod LMI CT-I-s-A-02555, precum și în zona de protecție a monumentului istoric „Cavoul cu orant de la Egreta”, secolul IV p.Ch., epocă romană, cod LMI CT-I-m-A-02555.03, după cum se specifică și în avizul emis de Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, reprezentatul în teritoriu al Ministerului Culturii. În conformitate cu Legea 422/2001 privind protecția monumentelor istorice, republicată, și cu Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, republicată, realizarea supravegherii și cercetării arheologice este obligatorie în siturile arheologice reperate și delimitate. Zona are o importanță majoră pentru cunoașterea istoriei orașului Constanța și pentru prezervarea patrimoniului cultural local.
În stadiul actual al cercetării arheologice, menționăm că s-au descoperit 34 de morminte din perioada romană, unele dintre ele cu înhumări multiple, în catacombe. O mare parte dintre acestea conțineau piese de inventar funerar, precum obiecte de port, bijuterii, vase de sticlă, monede și o cantitate impresionantă de ceramică (amfore africane). Menționăm descoperirea a două piese excepționale: o inscripție în limba greacă, ce atestă o asociație religioasă la Tomis în secolul III, precum și un umbo – partea centrală a unui scut de paradă, extrem de rar.
Durata cercetării arheologice preventive nu poate fi stabilită cu exactitate în prealabil, aceasta fiind condiționată de natura, amploarea și complexitatea descoperirilor arheologice care pot să apară pe parcursul ei. Cu toate acestea, MINAC subliniază faptul că situațiile invocate referitoare la întârziere și la creșterea costurilor lucrărilor nu pot fi imputate Muzeului, cu atât mai mult cu cât specialiștii arheologi și-au arătat întregul angajament în derularea acestui proiect, efectuând cercetarea arheologică chiar și în condiții meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 grade, ploaie, ninsoare, îngheț la sol), condiții care au fost înregistrate în jurnalul zilnic de șantier.
Referitor la acuzațiile aduse colegului nostru, domnul cercetător științific dr. Constantin Băjenaru, se impune subliniat faptul că domnia sa este un arheolog cu o vastă activitate profesională, care se întinde pe aproape trei decenii, fiind unul dintre cei mai experimentați specialiști în arheologia Dobrogei și un fin cunoscător al istoriei regiunii, cu recunoaștere națională și internațională. Acesta este autorul a numeroase studii și articole apărute în publicații de specialite din țară și străinătate și este, în prezent, membru în Comisia Națională de Arheologie și în Comisia Națională Limes.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își desfășoară activitatea cu deplin respect față de interesul public, în strânsă legătură cu nevoile comunității locale și respectând întru totul prevederile legale. Prin implicarea constantă în proiecte de cercetare, prin dezvoltarea de colaborări instituționale cu autoritățile locale și prin disponibilitatea permanentă de a oferi expertiză de specialitate, instituția noastră își reafirmă angajamentul de a acționa ca un partener responsabil și de a contribui activ la dezvoltarea proiectelor pentru comunitate, precum și la protejarea patrimoniului istoric al Constanței, parte esențială a identității noastre culturale”.
Poziția Primăriei Constanța:
„Lucrările de modernizare și consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța întârzie din cauza extinderii etapei de cercetare arheologică. Primăria Municipiului Constanța va plăti costul acestor lucrări care pot atinge 300.000 de euro
Lucrările de modernizare și consolidare la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, parte a proiectului „Creșterea eficienței energetice a Spitalului Municipal Constanța”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) înregistrează întârzieri față de graficul inițial. Demolarea și reconstruirea primului tronson al unității medicale sunt amânate de peste trei luni de zile din cauza prelungirii cercetării arheologice obligatorii, impusă prin avizul autorităților competente.
La momentul elaborării graficului de execuție, durata cercetării arheologice a fost preconizată a se finaliza într-un timp mult mai scurt. Extinderea cercetării arheologice inclusiv sub cota de fundare prevăzută în proiect a cauzat prelungirea perioadei de descărcare arheologică și, implicit, imposibilitatea continuării lucrărilor de construire conform planificării inițiale.
Conform graficului estimat inițial, la această dată lucrările ar fi trebuit să cuprindă finalizarea fundației și a unei părți semnificative din etajul unu. Prelungirea cercetării arheologice a generat:
– decalarea termenelor de execuție;
– întârzieri în demararea efectivă a noii construcții;
– costuri suplimentare considerabile pentru bugetul proiectului. Partea de cercetare impune costuri suplimentare de peste 100.000 de euro bani care înseamnă costuri suplimentare pentru beneficiar(PMC).
Până în prezent s-au efectuat doar lucrări de demolare și săpătură, mare parte la solicitarea expresă a responsabililor de descărcarea arheologică aferentă Corpului B.
Cu privire la situația creată primarul Vergil Chițac a declarat: „Asistăm cu stupoare cum șantierul clădirii Spitalului de Boli Infecțioase s-a transformat într-un șantier arheologic. Responsabilii de la Direcția de Cultură și de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie au săpat trei gropi de diferite diametre cu adâncimi între 5 și 7 metri cu 3, respectiv, 5 metri sub cota de fundare a proiectului. Acestea au afectat stabilitatea terenului în contextul ploilor și ninsorilor din ultimul timp. Am luat măsuri și am astupat aceste gropi cu beton. În ultimele două zile a mai fost săpată o groapă care și aceasta duce la o adâncime de 7 metri pentru a fi cercetată o scară. Această ultimă groapă tangentează cu sistemul de termoficare. Înțeleg interesul pentru trecutul nostru istoric, dar constat că săpăturile afectează șantierul și lucrările deja făcute. Sunt trei săptămâni de când responsabilii cu săpăturile arheologice ne asigură că încheie cercetarea, dar constat ca acestea se extind și în afara proiectului pe cheltuiala primăriei. Deja văd că ne interesează mai mult trecutul decât prezentul în numele unei legi care nu impune termene. Unul din responsabilii de la MINAC, Constantin Băjenaru, chiar amenință cu plângeri penale dacă nu continuăm cercetarea. Țin să amintesc că același angajat a făcut o plângere penală și pe timpul construcției pavilionului modular, deși și acolo s-au făcut cercetări. De data aceasta ne-am arătat disponibilitatea pentru a se cerceta zona, dar lucrările depășesc limitele proiectului. Întârzierea poate genera pierderea fondurilor europene și creșterea costurilor cu această lucrare. O spun de pe acum că nu sunt de acord să suport aceste consecințe. Cineva va trebui să plătească și acel cineva nu va fi Primăria Municipiului Constanța. Deja mi se pare că sabotăm un proiect de interes strategic național. Spitalul și-a diminuat capacitatea de internare și din această cauză gradul de satisfacție al pacienților a scăzut. Prelungirea acestei perioade de provizorat afectează sănătatea publică din județ și nu numai. Menționez că Spitalul este singurul din Dobrogea și din județele limitrofe pentru afecțiunile de natură infecțioasă. În consecință voi notifica Ministerul Culturii de situația creată pentru că dacă după demolarea și celuilalt corp de clădire cercetarea arheologică va continua de aceeași manieră vom avea întârzieri de cel puțin patru luni de zile și costuri suplimentare ce pot atinge jumătate de milion de euro. Am pățit situații similare la Liceul Traian și Teatrul de Stat. Doar la teatru am avut o întârziere de șapte luni de zile, dar acestea nu erau obiective de genul SCBI și ne-am permis să așteptăm încheierea descărcării arheologice. Vom face o analiză a situației în ansamblu și vom acționa atât în penal, cât și în civil pentru a ne recupera prejudiciul creat.”
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
