La aproape 5 ani de la lansarea Strategiei Culturale a Constanței, sub 14% din obiectivele asumate de primărie au fost atinse, în timp ce alte proiecte au fost deja ratate și nu mai pot fi implementate, arată o analiză realizată de Info Sud-Est.
Deși un demers necesar, Strategia Culturală a Constanței a părut moartă din fașă, din cauza proiectelor slab fundamentate, a lipsei indicării surselor de finanțare, a lipsei unei etapizări și a ideilor deconectate de la secolul XXI.
Metodologie
– Info Sud-Est a analizat strategia aprobată în noiembrie 2021 în Consiliul Local Constanța, un document de 40 de pagini care trasa obiectivele culturale pentru următorii 10 ani, în perioada 2021-2031.
– Pentru că Primăria Constanța nu a răspuns solicitării Info Sud-Est referitoare la obiectivele îndeplinite din strategie, am verificat cu ajutorul informațiilor publice toate proiectele cuprinse în cadrul documentului.
– Strategia este structurată pe 7 axe mari, fiecare având obiective și acțiuni.
– Analiza ISE și procentele de realizare a proiectelor sunt strict cantitative, raportate la îndeplinirea numărului de proiecte, și nu se referă la anvergura sau la valoarea acestora.
- Apasă pe fiecare axă în parte și vezi care proiecte au fost realizate (verde) și care nu (roșu). Procentele indică gradul de realizare a proiectelor după cinci ani de zile pe fiecare axă în parte. 👇
Doar 13 proiecte din cele aproape 100 de idei care apar în Strategia Culturală a Constanței au fost implementate la cinci ani de la lansare.
Cel puțin două dintre proiectele importante realizate nu au ținut de Primăria Constanța, ci de alte instituții, cum ar fi restaurarea Sinagogii Așkenaze (CNI) sau a Edificiului Roman cu Mozaic (Consiliul Județean Constanța).
De partea cealaltă, mai multe proiecte care se regăsesc în Strategie au fost deja ratate: Achiziționarea Hanului Balcan (privatizat după ce Primăria nu și-a exercitat dreptul de preempțiune) sau proiectele asumate ca fiind multianuale, cum ar fi calendare anuale comune cu diferite instituții, tururi ghidate în zonele istorice sau festivaluri anuale, care au lipsit de la lansarea strategiei.
Lipsa de transparență a Primăriei Constanța
Primăria Constanța a refuzat să răspundă întrebărilor Info Sud-Est referitoare la stadiul de implementare a Strategiei Culturale și, după fix 30 de zile de la trimiterea solicitării (perioada maximă admisă de lege), ne-a transmis să căutăm pe site-ul instituției proiectele și evenimentele derulate în cadrul strategiei, deși nu există nici o secțiune dedicată.
Instituția condusă de liberalul Vergil Chițac susține că, până în prezent, s-au derulat “multe proiecte și evenimente”, fără să le enumere,și motivează că asta înseamnă un număr mare de documente a căror prelucrare manuală depășește capacitatea tehnică a departamentului. Puteți citi răspunsul integral aici.
Inițiatorul strategiei: „Categoric este puțin. Totul ține de nivelul de ambiție pe care îl are administrația, dar și comunitatea locală”
Dorin Popescu, la momentul aprobării Strategiei Culturale consilier personal pe probleme de cultură al primarului Vergil Chițac, a coordonat tot procesul, la care au luat parte două comisii distincte, formate din experți din diferite domenii, universitari și oameni de cultură.
Popescu recunoaște că “pare puțin, categoric este puțin, în raport cu exigențele mele și în raport cu ceea ce s-ar fi putut face”, și susține că totul depinde de nivelul de ambiție pe care îl are administrația locală, dar și comunitatea locală pentru implementarea strategiei.
“Eu am fost inițiatorul și coordonatorul strategiei. Este proiect asumat de Primăria Constanța, de către primarul municipiului Constanța. Am coordonat și faza de implementare a strategiei până în aprilie 2023. Am predat după domeniul de gestiune culturală lui George Măndilă, care era de asemenea consilier al primarului Vergil Chițac. După care rolul meu în implementarea strategiei culturale a municipiului Constanța a devenit 0”, a declarat pentru ISE Dorin Popescu.
Contactat de reporterii Info Sud-Est pentru mai multe detalii referitoare la implementarea Strategiei Culturale, George Măndilă, actual președinte al OMD Mamaia-Constanța, ne-a redirecționat către Primăria Constanța, care nu ne-a indicat persoana care se ocupă de stadiul proiectelor culturale.
Obsesia “Ovidius”
Poetul latin Publius Ovidius Naso revine obsedant în toate capitolele Strategiei, lăsând să se înțeleagă că unul dintre principalele țeluri ale documentului este construirea unei case memoriale a poetului latin. Și în acest caz, informatiile explicative lipsesc, cu atât mai mult cu cât în Constanța există deja o piață, o statuie, un liceu și o universitate care poartă numele poetului.
Aproximativ 300.000 de euro ar fi costat Casa lui Ovidius, susține Dorin Popescu. Terenul pe care urma să fie construită ar fi cel care face legătura de acces între Piața Ovidiu și scările spre Portul Tomis, pe care Vergil Chițac voia să îl vândă unui investitor.
Fostul consilier al primarului a explicat, referitor la proiectul aflat în prim plan în document, că există o piramidă a nevoilor culturale din Constanța, iar acest obiectiv se află în vârful ei, alături de Palatul Culturii, ori un mall cultural.
“Cât îți trebuie să construiești o casă? Cu parter și etaje. Nu vorbesc de costurile terenului. Nu este chiar un proiect fantasmagoric. Municipiul Constanța poate găsi o sumă de câteva sute de mii de euro. Casa lui Ovidius Publius Naso ține de visul meu de a locui într-un oraș care să își respecte unicitatea sa de istorie și vechime”, spune Dorin Popescu.
Dorin Popescu spune că timp de 1 an și jumătate, cât a fost inițiatorul și coordonatorul strategiei, a fost reînființată Revista Tomis, a crescut alocarea bugetară pentru cultură în anul 2022, a fost înființată o direcție de cultură în cadrul primăriei, în același an, au fost făcute modificări în legea 350/2005 privind finanțările nerambursabile din fonduri publice a activităților non-profit, derulate de ONG-uri și că a avut discuții cu mai multe primării și direcții de cultură din țară pentru organizarea unor evenimente comune.
Achiziționarea Hanului Balcan, un obiectiv ratat
Achiziționarea Hanului Balcan și valorizarea lui ca spațiu cultural este unul dintre obiectivele ratate de administrația locală. Monumentul istoric, aflat în centrul Constanței, a fost cumpărat de către un investitor, după ce Primăria Constanța a refuzat să-și exercite dreptul de preempțiune. Citește mai multe aici.
Despre achiziția Hanului Balcan, Dorin Popescu spune că a existat o discuție pentru ca administrația locală să preia ori Casa d’Italia, ori Hanul Balcan. În 2022, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a întâlnit cu ambasadorul Italiei în România, Alfredo Maria Durante Mangoni și a discutat inclusiv despre intenția municipalității de a achiziționa clădirea aflată în centrul orașului.
“Multă vreme, Hanul Balcan a părut a fi alternativa la Casa d’Italia. Dacă achiziționam Casa di Italia, nu mai achiziționam Hanul Balcan. Ele sunt două spații similare din punctul de vedere al pretabilității desfășurării acțiunilor culturale.
Unii membri din grupul de experți au propus Hanul Balcan, alții au propus Casa di Italia. Am lăsat aici toate disponibilitățile de dezvoltare ale inițiativelor culturale pe care și le poate propune concret Primăria Constanța. Putem vorbi de un eșec al Hanului Balcan în cazul, dar și de un eșec în cazul achiziției Casei d’Italia în cazul în care niciunul dintre aceste obiective nu este achiziționat sau nu este în vedere pentru a fi achiziționat și folosit în sensul cultural”, a precizat Dorin Popescu.
Proiectele bifate, multe dintre ele nu țin exclusiv de primărie
Reabilitarea Sinagogii din centrul orașului este unul dintre proiectele îndeplinite care apar în Strategia Culturală. Restaurarea lăcașului de cult, care aparține comunității evreiești din Constanța, a fost realizată cu bani de la guvern, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții. Obiectivul a fost inaugurat la finalul lunii aprilie, după ce lucrările au început în vara anului 2024. Citește mai multe aici.
- Info Sud-Est (ISE) a militat pentru salvarea ruinelor lăcașului de cult evreiesc, care se află în centrul vechi al orașului, și a dus o campanie de presă pentru reabilitarea clădirii și oprirea unei eventuale demolări a acesteia, sub pretextul că se află într-o puternică stare de degradare, pentru exploatarea imobiliară a terenului. În urma campaniilor ISE, situația Sinagogii din Constanța a făcut înconjurul presei evreiești, inclusiv a celei din Israel și a fost mediatizată și de celebra publicație regională Balkan Insight.
Un alt obiectiv îndeplinit este reabilitarea Edificiului Roman cu Mozaic, monument istoric redeschis în noiembrie 2025, chiar de Ziua Dobrogei, la 7 ani după începerea proiectului cu fonduri europene, derulat de Consiliul Județean Constanța.
În ceea ce privește proiectele realizate care țineau strict de Primăria Constanța, a fost reînființată Revista Tomis și redeschise Galeriile de Artă din centrul orașului.
La capitolul evenimente, au fost organizate spectacole precum Festivalul Internațional de Teatru Independent (FITIC), Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului – SEAS, în cadrul căruia primăria a fost partener, iar Consiliul Județean finanțator.
De asemenea, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Independent au fost organizate evenimente culturale în Grădina de Vară din Parcul Arheologic.
Pași în alte proiecte
În cazul renovării Palatului Regal din Mamaia, obiectiv care apare în Strategia Culturală, Primăria Constanța a semnat în 2024 contractul de răscumpărare a curții, în valoare de 400.000 de euro. Restaurarea monumentului istoric este pe lista celor 14 obiective culturale ce vor fi finanțate dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 140 de milioane de euro.
- Info Sud-Est a scris în premieră despre vânzarea Palatului Regal din Mamaia în 2014 și a militat pentru anularea contractelor de vânzare cumpărare, prin conferințe și campanii de presă de-a lungul anilor. Jurnaliștii Info Sud-Est au publicat în premieră, în anul 2014, fotografii cu dezastrul din interiorul Palatului Regal din Mamaia.
Un alt obiectiv trecut în strategie este reabilitarea taluzului de sub Biserica Greacă și Teatrul Elpis. Documentația proiectului, care ar costa 48 de milioane de lei, a fost aprobată în Consiliul Local.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
