Ioan Stanomir: “Unica șansă a națiunilor est europene este redefinirea cu orice preț și cu orice concesie a parteneriatului transatlantic / Nicio altă țară nu ne poate oferi deocamdată ceea ce ne pot oferi americanii, dar trebuie abandonată ideea generozității unilaterale”

Într-un context imprevizibil care privește redesenarea relațiilor transatlantice odată cu venirea lui Donald Trump pentru al doilea mandat la Casa Albă și pe fondul războiului pornit de Rusia în urmă cu trei ani în Ucraina, Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității “Ovidius” din Constanța a organizat o dezbatere despre “complicata relație” istorică dintre Europa și America.  

Dezbaterea cu titlul „Europa și America – o relație complicată” a avut loc vineri, la Universitatea Ovidius din Constanța. Invitatul special al evenimentului a fost prof. univ. dr. Ioan Stanomir, de la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Alături de acesta, au luat cuvântul prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici, cadru didactic al Facultății de Litere a UOC, conf. univ. dr. Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu și asist. univ. dr. Luiza Filimon, din cadrul FISP.

“Dacă trebuie să ne raportăm la ceva, trebuie să ne raportăm în primul rând la prudență. Marile puteri pot fi imprudente. Micile puteri dacă apasă pe pedala imprudenței, pot comite acte de sinucidere colectivă. Noi ca mici puteri est europene avem această datorie a prudenței”, a declarat Stanomir, care a vorbit și despre “pragmatismul brutal” al americanilor.

„Noi cei din zona aceasta suntem atenți, chiar cu derapajele și grosolănia americană, nu trebuie să ne ferim de cuvinte, sunt brutali. Nu poți să îți creezi un imperiu folosind mănușile de salon. Europenii ar trebui să știe. Pe mine mă fascinează această ipocrizie”, spune Stanomir.

“America este un amestec de idealism și pragmatism, adesea un pragmatism brutal (…) Până la urmă, o putere care își propune să fie o insulă continent nu poate avea decât un comportament de acest tip (…) De aceea, președintele Trump este cu siguranță cineva care vine dintr-o anumită tradiție politică. Eșecul intervenționismului din Irak și Afganistan a condus la această reevaluare a politicii externe”, mai spune profesorul de Științe Politice.

“Statele Unite sunt într-un nou Război Rece”

“Deși președintele Trump nu o va spune, pentru că președintele Trump, ca orice politician al erei digitale, are o oroare de impopularitate, Statele Unite sunt într-un nou Război Rece. Numai că principalul inamic s-a schimbat. Nu mai este Federația Rusă, este Republica Federală Chineză”, declară Stanomir.

Profesorul Facultății de Științe Politice crede că “trebuie să luăm act de această realitate și să ne apărăm interesele într-un context global în care prioritatea SUA nu mai este reprezentată de apărarea Europei”.

“Pentru că noi nu putem vorbi de Europa la singular. Sunt Europe cu interese geostrategice diferite. Uniunea Europeană este până la urmă, în termeni realiști, o colecție de state cu interese divergente, inclusiv pe plan economic. Și evident că atunci americanii vor privilegia, cum deja fac, relația bilaterală cu statele, în detrimentul relației bilaterale cu Uniunea Europeană. Ne putem preface că nu vedem aceste lucruri, este perfect. Dar istoria oricum ne va bate la ușă”, a mai spus Stanomir. 

Încotro se îndreaptă România?

În acest context, România trebuie să aleagă cu cine își va întări relațiile bilaterale pe viitor.

“Dacă există imperialism american, există și imperialism rus, și chinez. Și noi ca națiuni mici, spre medii, trebuie să facem o alegere. Cu care dintre aceste vocații hegemonice ne aliem?”, spune Stanomir.

“Suntem la Constanța.

Peste drum, e Odesa. Mai departe este Crimeea. Avem pe <<prietenii sovietici>>, sau ruși, cum doriți să le spuneți. Cei care doresc să facă o alianță cu ei, sunt bineveniți. De preferință să se mute acolo, pentru a-i cunoaște mai  bine pe ruși într-un schimb de experiență. Să facă cunoștință de exemplu cu epurarea etnică din Crimeea.

Alții ne spun, este vremea Republicii Populare Chineze. La fel, îi invit cu drag, să meargă de exemplu în Tibet, sau în zona locuită de uiguri, pentru a observa cum Republica Populară Chineză se ocupă de cei care nu sunt parte a acestui imperiu”, le-a spus Stanomir celor prezenți în sală.

“Și atunci rămânem la acest război de vorbe, și război economic care ne domină actualitatea. Voi spune iarăși cu o anumită doză de cinism: războaiele economice sunt preferabile războaielor reale. Și, uneori, războaiele vamale, războaiele economice, previn escaladarea tensiunii în alte zone”, a mai punctat Stanomir.

“Dacă suntem realiști, dar nu în sensul brutal și caricatural, trebuie să înțelegem că unica șansă a națiunilor central și est europene este în redefinirea cu orice preț și cu orice concesie a parteneriatului transatlantic”, mai spune Stanomir, care crede că  “nicio altă țară nu ne poate oferi deocamdată ceea ce ne pot oferi americanii, dar trebuie abandonată ideea generozității unilaterale”.

“Deocamdată nu avem alternativă, aceasta este situația. Putem să îi blamăm pe americani cât dorim, putem să spunem și să cădem într-o retorică antiamericană odioasă, cum unii și cad. Pentru că e o mică diferență, dar care poate fi ușor trecută sub tăcere. Între a fi vehement anti-Trump și a deveni treptat vehement anti-american, a spune de fapt că acest președinte grobian exprimă o națiune de grobieni. Această națiune de grobieni a debarcat și a cucerit libertatea Europei în Normandia (debarcarea anglo-americană din Normandia, de la 6 iunie 1944, n.red.). Dacă nu erau grobienii din Statele Unite, rafinații europeni cântau cum le dicta Hitler. Și ar fi participat probabil la exterminarea evreilor fără niciun fel de ezitare”, mai spune Stanomir.

Cât despre Donald Trump, invitatul special al întâlnirii de la Universitatea „Ovidius” afirmă că “este un tip dificil, un tip al volatilității și al anxietății, dar eu cred că principala noastră datorie este să ne ținem capul pe umeri, să nu cedăm impulsurilor fricii și servilismului, să nu trecem brusc dintr-o parte în alta, pentru că riscăm să nu ajungem în cealaltă parte, ci să ne scufundăm, și să ne apărăm interesul nostru, ca români și ca europeni, cu fermitate, în niște circumstanțe care sunt dificile”.

Scenarii în Ucraina

Viitorul înseamnă în primul rând conflictul din Ucraina. Aici va fi de fapt principalul teren de verificare a abilităților actualei administrații americane de a-și duce la bun sfârșit obiectivele, respectiv încheierea conflictului, susține Stanomir, care este pesimist în ceea ce privește un final apropiat al războiului sângeros dus de Moscova:

“Eu, personal, sunt destul de sceptic în privința încheierii rapide a conflictului din Ucraina. Pentru că este limpede că Federația Rusă nu are în realitate intenția autentică de a închide acest conflict. Poate are intenția de a îngheța acest conflict, dar nu de a-l închide”.

Stanomir a reluat și a susținut scenariul enunțat de istoricul american Stephen Kotkin referitor la viitorul Ucrainei: “Pentru americani, se prezintă două posibilități. Ei pot să facă din Ucraina Vietnamul de Sud, adică un stat eșuat care dispare în neant (Vietnamul de Sud a fost ocupat de trupele comuniste nord-vietnameze în 1975 și desființat ca stat, n.red.), sau pot să facă din Ucraina Coreea de Sud. Această posibilitate depinde în exclusivitate de Statele Unite”.

Cât despre poziția României în acest conflict, profesorul universitar spune că trebuie “să promovăm acest imperativ al păstrării statalității Ucrainei în limite teritoriale care nu vor mai fi, din păcate, în mod cert cele definite prin independența Ucrainei. Din 2014 acest lucru s-a petrecut. Nu putem blama actuala administrație pentru erorile administrației Obama, care nu a luat măsurile necesare pentru a descuraja Federația Rusă”.

“Vreau să fiu foarte limpede, descurajarea este cheia păstrării păcii. Și descurajarea înseamnă armament. Descurajarea nu se face prin vorbe, descurajarea nu se face prin discursuri, descurajarea nu se face prin invocarea Cartei Națiunilor Unite, ci prin invocarea gurilor de tun și a posibilității de a-ți distruge inamicul dacă acel inamic te atacă. Asta este ceea ce conciliatorii europeni interbelici nu au înțeles, intrând într-un dialog teribil de vinovat cu o putere care era teribil de cinică. Noi nu mai putem repeta această greșeală”, afirmă Stanomir.

“De aceea este clar că nu există o alternativă, investim așa sau investim în apărare. Ori investim în apărare, ori tot ceea ce noi am construit aici încetează să mai existe. Este suficient să ne uităm în Ucraina și să înțelegem literalmente ce înseamnă să nu mai existe”, afirmă profesorul Ioan Stanomir, care a conchis spunând răspicat că “Federația Rusă este un stat criminal, să fim bine înțeleși”.