NATO va trebui să continue să sprijine Ucraina prin oferirea de sisteme mai avansate de apărare anti-aeriană, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă susținută la București, în timp ce președintele Klaus Iohannis a punctat că este necesară întărirea apărării și a efortului de descurajare pe flancul estic, nu doar prin prezența militară a aliaților, ci și prin formularea de strategii concrete de reacție.
Președintele Iohannis l-a primit, luni, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Cotroceni, acesta venind în România pentru pentru a prezida reuniunea miniștrilor de Externe ai alianței. Primirea șefului NATO de către președintele României a fost urmată de o conversație față în față și de o conferință comună de presă.
În cadrul conferinței, cei doi lideri au abordat problema de securitate reprezentată de războiul din Ucraina și planurile României și a Alianței Nord-Atlantice în această privință, dar și atitudinea față de Suedia, Finlanda și Republica Moldova.
Întrebat despre cum își adaptează alianța susținerea pentru Ucraina în condițiile în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a avertizat, duminică, populația de iminența unor noi atacuri rusești, Jens Stoltenberg a declarat că “președintele Putin încearcă să folosească iarna ca pe o armă împotriva Ucrainei. Este un lucru îngrozitor și trebuie să fim pregătiți pentru alte atacuri în continuare, de aceea aliații NATO au sporit sprijinul pentru Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare anti-aeriană. Se furnizează de asemenea sisteme care pot face față diferitelor tipuri de drone, dar și rachete balistice, rachete de croazieră”.
Nu ar fi neașteptat să apară necesitatea de a spori chiar și mai mult furnizarea de sisteme de apărare, dar și de piese de schimb, expertiză și muniție pentru a ajuta Ucraina, a adăugat liderul NATO.
În ceea ce privește poziția României față de întărirea prezenței aliate în zonă, președintele Klaus Iohannis a răspuns: “Este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe flancul estic. Acest lucru l-am spus de la început. Este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu e suficient. În plus, pentru a putea reprezenta o descurajare și apărare solidă e nevoie de echipamente, mai exact de echipamente prepoziționate”. Președintele a punctat și nevoia de crearea de planuri concrete de acțiune și de o structură logistică care să faciliteze răspunsurile necesare, menționând și faptul că aliații au fost deja de acord cu principiile acestea în cadrul summit-ului de la Madrid și că are încredere că ele se vor concretiza pe viitor.
În privința noilor aderări ale Finlandei și Suediei la NATO, Jens Stoltenberg și-a afirmat încrederea că în ciuda unor întârzieri ale procesului, are încredere că aderarea celor două state nordice la alianță va fi ratificată, ceea ce va întări semnificativ capacitățile NATO prin adăugarea a două armate capabile.
La rândul său, Klaus Iohannis a ținut să reitereze susținerea istorică acordată de România Republicii Moldova, notând că atâta vreme cât Moldova rămâne pe un drum democratic și european, politica României de a încuraja și chiar a susține procesul de reformă și dezvoltare prin mijloace concrete, în special de natură energetică și economică, nu se va schimba.
- Bilanțul morților în urma atentatului de la Moscova a ajuns la 140/ Ministerul rus de Externe: Este „extrem de greu de crezut” că Statul Islamic ar fi autorul atacului - 27 martie 2024
- Cel puțin 32 de prizonieri de război ucraineni au fost uciși de forțele ruse în timpul iernii, anunță ONU/ Procurorul general al Ucrainei: Peste 5.000 de civili ucraineni sunt supuși torturii în Rusia - 27 martie 2024
- Cea mai mare expoziție dedicată operei lui Constantin Brâncuși din ultimele decenii, inaugurată la Centrul Pompidou din Paris - 27 martie 2024