Toleranță la discursul urii: Procurorii au închis 96% din dosarele soluționate în 2022 privind promovarea antisemită, legionară și a criminalilor de război

Procurorii au închis 96% din dosarele soluționate privind interzicerea rasismului, legionarismului și a promovării criminalilor de război, conform OUG 31/2002, se arată într-un răspuns al Parchetului General pentru Info Sud-Est.

Deși ordonanța este în vigoare de două decenii și, conform articolului 5, pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani promovarea în public a cultului persoanelor care au comis genocid sau crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în anul 2022 un singur dosar din 26 a fost trimis în judecată.

În total, în 2022, procurorii din țară și Parchetul General aveau de instrumentat 66 de dosare deschise în baza OUG 31. Anul trecut au soluționat 26 dintre ele, iar pentru 25 de spețe din cele soluționate s-a dispus netrimiterea în judecată, ceea ce înseamnă că procurorii fie au întrerupt urmărirea penală fie au clasat dosarele din diferite motive.

România păstrează încă străzi, monumente, școli și spații publice cu numele unor criminali de război, iar partidul extremist AUR, care a trasmis de mai multe ori mesaje cu caracter antisemit sau legionar, se bucură de popularitate în acest moment și a intrat în Parlament în anul 2020.

Dintre numele cel mai frecvent întâlnite sunt cele ale mareșalului Ion Antonescu, publicistul Mircea Vulcănescu și poetul Radu Gyr. Cei trei au fost condamnați conform legii 312/1945 privind înființarea Tribunalului Poporului, care a judecat pe cei acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în perioada 1941 – 1944. În unele cazuri, cum au fost Ion Antonescu și Mircea Vulcănescu după 22 decembrie 1989 au fost introduse apeluri împotriva sentinețelor din 1945 – 1946, respinse definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

G4Media a scris pe larg despre cum încalcă legea autoritățile, minimalizând rolul criminalilor de război din România anilor ’40 și a indicat 16 situații în care legea este încălcată flagrant.În urma demersurilor G4Media, au fost schimbate numele străzilor Ion Antonescu din Constanța, Gheorghe Alexianu din Costinești și numele Liceului ”Mircea Vulcănescu” din sectorul 4 București.

Totuși, rămân încă multe străzi, busturi, alte monumente sau spații publice care păstrează numele unor criminali de război. Câteva exemple, în mari centre urbane: În Sectorul 1 din Capitală există o stradă cu numele lui Vulcănescu, în Sectorul 2 un bust memorial, iar în Cluj Napoca, în 2017, însuși primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi un proiect prin care urma să fie schimbat numele străzii Radu Gyr, invocând ”societatea civilă” care i-a cerut acest lucru.

Am întrebat Parchetul General de ce este tolerată nerespectarea flagrantă a legislației în vigoare. Biroul de presă a transmis că ”excede competenței să formuleze comentarii”:

Daniel Izchak Katz a formulat o plângere împotriva unei ordonanțe prin care procurorii Parchetului General au clasat una din spețele deschise în temeiul OUG31/2002. Katz a considerat că închiderea dosarului este netemeinică și nelegală, pentru că persoanele care au propus și stabilit ca Mircea Vulcănescu să poarte numele unui bust, a unei stații de autobuz și a unei plăci memoriale în Capitală au încălcat articolul 5 din OUG31/2002 care prevede închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Judecătoarea Valentina Dinu de la Judecătoria Sectorului 1 București a respins plângerea lui Katz, motivând susținerea Academiei Române pentru Mircea Vulcănescu, faptul că a intervenit prescripția răspunderii penale, dar și că menținerea unor astfel de nume nu înseamnă automat că legea este încălcată. Conform art. 12 din OUG31/2002, este interzisă explicit ”menținerea” numelor criminalilor de război pentru străzi, busturi, piețe etc:

• ”Se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative, referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid contra umanității și de crime de război”.

De precizat este că, în decizia lor, judecătorii nu au dispus nici înlăturarea plăcii comemorative, a bustului sau schimbarea numelui stației de autobuz și a unei săli din Biblioteca Națională a României. Aceștia susțin că nu intră în atribuțiilor lor să ceară înlăturarea plăcii memoriale, a bustului și a numelor criminalilor de război din spațiul public.

”Antisemitismul și legionarismul sunt în creștere. Prin clasările parchetelor ei conștientizează că au liber pentru propagandă și acțiune”

Alexandru Florian, președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, a declarat pentru Info Sud-Est că ”avem de-a face cu o nepăsare, un dezinteres pentru construirea unei societăți despre care vorbim de 30 de ani”:

• ”Voi spune că toleranța nu e un cuvânt potrivit. Avem de a face cu o nepăsare, un dezinteres pentru a construi o societate despre care tot vorbim de 30 ani și spre care ne uităm de 70 ani. Atât poate funcționarul public, magistrat sau nu, iar prin aceasta dovedește că nu înțelege incompatibilitatea dintre civilizația în care ne amăgim că suntem și valorile pe care astfel de decizii le încurajează. Cu alte cuvinte, prin astfel de decizii pare că ni se spune “nu contează dacă a fost legionar sau criminal de război e un exemplu bun de viață”. Rezultatul este că aceste atitudini ne situează departe de democrație și de o societate civilă diversă, solidară și deschisă dialogului”.

Alexandru Florian mai susține că păstrarea numelor criminalilor de război, a legionarilor ori antisemiților în spațiul public, raportat la procentul uriaș de clasări ale procurorilor, încurajează curentul antisemit și legionar:

• ”Ei conștientizează că au liber pentru propagandă și acțiune”, mai spune președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.

Alexandru Florian este de părere și că antisemitismul și fenomenul legionar sunt în creștere în România:

• ”Da, sunt în creștere și apar noi formule de organizare și comunicare, au învățat să construiască rețele de socializare care ocolesc obstacolele unor platforme, limbajul se ascute etc”, a mai declarat Alexandru Florian.