Armata americană va trimite un portavion în apele din largul Americii de Sud, a anunțat vineri Pentagonul, după al zecelea atac efectuat împotriva unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri, transmite The Associated Press.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a ordonat ca portavionul USS Gerald R. Ford și grupul său de luptă să fie dislocate la Comandamentul de Sud al SUA pentru a „consolida capacitatea Statelor Unite de a detecta, monitoriza și perturba actorii și activitățile ilicite care compromit siguranța și prosperitatea Statelor Unite”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, într-o postare pe rețelele sociale.
- Grupul de atac Gerald R. Ford și escadrila aeriană asociată acestuia sunt trimise pentru a „desființa organizațiile criminale transnaționale și a combate narcoterorismul”, a adăugat el.
USS Ford se află în prezent în Marea Mediterană împreună cu trei distrugătoare. așa că va dura, probabil, câteva zile pentru ca navele să parcurgă drumul până în America de Sud, explică AP.
Această veste vine după ce armata americană a efectuat al zecelea atac asupra unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri – un atac în urma căruia șase persoane au murit în Marea Caraibilor.
Ritmul atacurilor s-a accelerat în ultimele zile, de la unul la câteva săptămâni la început, la trei în această săptămână. În total, cel puțin 43 de persoane au fost ucise de atacurile SUA asupra din septembrie până în prezent.
Două dintre cele mai recente lovituri au fost efectuate în estul Oceanului Pacific, extinzând zona în care armata a lansat atacuri și deplasându-se către punctele unde este transportată mare parte din cocaina provenită de la cei mai mari producători din lume, explică The Associated Press.
știre în curs de actualizare
Context
În mai puțin de două luni, președintele Donald Trump și secretarul apărării Pete Hegseth afirmă că armata americană a ucis cel puțin 43 de persoane de persoane în zece atacuri împotriva navelor care transportau droguri în Marea Caraibelor și în estul Oceanului Pacific, explică PBS.
Trump a justificat atacurile ca fiind o escaladare necesară pentru a stopa fluxul de droguri din America Latină către Statele Unite. El a afirmat că SUA se află într-un „conflict armat” cu cartelurile de droguri, bazându-se pe aceeași autoritate legală utilizată de administrația Bush când a declarat război terorismului după atacurile din 11 septembrie 2001.
Însă, pe măsură ce numărul atacurilor a crescut, în Congres s-a intensificat dezbaterea privind limitele puterii președintelui. Atacurile au avut loc fără nicio anchetă legală sau declarație tradițională de război din partea Congresului, iar unii legislatori au ridicat semne de întrebare cu privire la lipsa dovezilor concrete care să justifice uciderile.
Între timp, o concentrare neobișnuită de forțe navale în largul Americii de Sud a alimentat temerile privind o invazie în Venezuela și speculațiile că Trump ar putea încerca să îl răstoarne pe președintele Nicolás Maduro, care se confruntă cu acuzații de narcoterorism în SUA.
În ciuda tensiunilor în creștere, acțiunile militare ale președintelui par să se bucure de un nivel mai mare de susținere din partea republicanilor din Congres, în comparație cu primul său mandat.
}n 2020, când Trump a ordonat asasinare generalului iranian Qasem Soleimani. fără aprobarea Congresului, un grup de senatori republicani s-a alăturat democraților pentru a-i transmite lui Trump un mesaj: „Nu vei intra în război fără consimțământul nostru”, arată o analiză The Washington Post.
Mulți dintre acești senatori sunt încă în funcție, dar numai doi dintre ei Rand Paul (Kentucky) și Lisa Murkowski (Alaska) au încercat din nou să se opună președintelui, explică WP.
În orice caz, pentru moment, mai mulți experți au susținut teoria că noua concentrare de trupe în America de Sud este o tactică de intimidare din partea administrației Trump, menită să submineze sau să ducă la răsturnarea regimului lui Maduro,
Într-un interviu pentru BBC, Christopher Sabatini, cercetător principal pentru America Latină la Centrul de Studii Chatham House a argumentat că SUA „probabil nu vor invada” Venezuela, dar a susținut că întărirea prezenței militare în zonă este o demonstrație de forță menită să „semeze frica” în inimile militarilor venezueleni și ale cercului restrâns al lui Maduro, astfel încât aceștia să se întoarcă împotriva lui.
În acest context, este important de amintit că, deși reprezintă o escaladare semnificativă, nu este semnul unui conflict militar iminent. De altfel, nu este ieșit din comun ca Washingtonul să repoziționeze grupul de luptă al unui portavion ca demonstrație de forță într-o situație de criză.
Repoziționarea grupului Gerald R. Ford de vineri nu este nici prima astfel de acțiune din acest an. În iunie, de pildă, SUA au trimis un portavion în Orientul Mijlociu, pe fondul intensificării tensiunilor dintre Israel și Iran. Această mișcare a fost făcută în contextul „războiului de 12 zile” dintre Israel și Iran, dar este posibil ca demonstrațiile de forță de acest tip să aibă loc în afara unui conflict activ.
Cel mai recent, în martie 2025, USS Carl Vinson a acostat în Busan, Coreea de Sud, ca o demonstrație de forță menită să descurajeze Coreea de Nord, amintește Reuters.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
