
„Pot confirma că de la Paști încoace mă aflu sub protecţia poliţiei” a declarat la 28 aprilie primarul capitalei Republicii Cehe, Zdeněk Hřib, într-un interviu în exclusivitate pentru Deutsche Welle. De trei săptămâni, edilul a renunţat să mai circule cu transportul în comun, pe care îl folosea zilnic, şi este apărat în faţa locuinţei.
La începutul lunii aprilie, publicaţia pragheză „Respekt” stârnea rumoare în rândul opiniei publice şi a mediilor politice susţinând că pe aeroportul din Praga ar fi sosit un diplomat rus, cu ricină în bagajele ce în mod obişnuit nu sunt controlate, o substanţă foarte otrăvitoare care ar fi fost destinată primarului capitalei. O repetare a cazului Skripal, din Marea Britanie, când un fost agent rus de informaţii a fost otrăvit de trimişi speciali de la Moscova.
Nu doar ruşii au ceva organic cu primarul din Praga.
R.P. Chineză a protestat oficial, din toamna anului trecut, faţă de guvernul de la Praga, invocând atitudinea „intolerabilă” a lui Zdeněk Hřib faţă de regimul comunist de la Beijing, în special în legătură cu recunoaşterea internaţională a Republicii China (Taiwan). Cu un zgomot asurzitor în mass-media, consiliul municipal din Beijing a denunţat în octombrie 2019 acordul de înfrăţire cu Praga, după care şi municipalitatea din Shanghai a făcut acelaşi lucru. În replică, capitala Republicii Cehe a semnat acordul de înfrăţire cu oraşul Taipei, capitala Republicii China (Taiwan), un document nemaiîntâlnit pe continentul european.
Zdeněk Hřib este primarul oraşului Praga din noiembrie 2018, provine dintr-o formaţiune politică anti-sistem, Partidul Piraţilor, merge cu autobuzul şi bicicleta, are 38 de ani şi în 2005 a beneficiat de un stagiu de pregătire practică în Taiwan. Pe peretele din biroul său oficial se pot admira cele două diplome la care ţine cel mai mult: una de licenţă în medicină a Universităţii din Praga iar cealaltă de cetăţean de onoare al capitalei taiwaneze, Taipei.
De ce vrea Rusia să îl omoare pe primarul din Praga?
La 27 februarie 2020, la iniţiativa edilului şef al capitalei, consilierii locali au votat o hotărâre prin care Piaţa Praga, un spaţiu central al oraşului, în care se află clădirea impozantă a Ambasadei Federaţiei Ruse, a primit denumirea de Boris Nemţov. La 5 ani de la asasinarea fostului vicepremier al Rusiei şi lider al opoziţiei politice liberale, praghezii au făcut un gest de comemorare care a stârnit, însă, reacţia extrem de ostilă a Kremlinului şi a Ministerului rus de Externe. Diplomaţii ruşi din Praga au luat decizia ca întreaga corespondenţă şi agendă oficială a ambasadei să fie retrimisă pe adresa consulatului. În felul acesta, tot mai puţine documente sunt emise şi sunt trimise din piaţa Boris Nemţov din Praga.
Într-un interviu acordat postului rus independent de televiziune RTVi, din Moscova, la 28 aprilie, primarul Pragăi a explicat că este nedumerit pe supărarea Kremlinului atâta vreme cât „toată lumea ştie” că preşedintele Vladimir Putin a condamnat personal asasinarea lui Boris Nemţov şi a cerut pedepsirea exemplară a făptaşilor.
Şi mai recent, un primar de sector, alături de consilierii locali şi de Zdeněk Hřib, au decis demontarea statuii mareşalului sovietic Ivan Konev din centrul oraşului şi relocarea ei în curtea ambasadei Federaţiei Ruse. Ofiţerul superior al Armatei Roşii a fost invocat de regimul comunist din Cehoslovacia, după Al Doilea Război Mondial, ca fiind eliberatorul Pragăi de sub ocupaţia nazistă. În realitate, mareşalul Konev a sosit în Praga, în fruntea militarilor sovietici, pe 9 mai 1945, după ce la 5 mai oraşul se eliberase deja prin revolta locuitorilor şi a partizanilor. În altă ordine de idei, acelaşi Konev a condus trupele sovietice care au ocupat Ungaria în noiembrie 1956, eveniment extrem de emoţional perceput în Cehia, dat fiind că aceleaşi trupe sovietice au ocupat şi Cehoslovacia, din nou, în august 1968.
„Sunt de partea ţării mele, Republica Cehă, ca stat democratic, chiar dacă îmi risc viaţa în acest fel” a răspuns primarul din Praga acuzaţiilor voalate venite din partea preşedintelui Republicii, Miloš Zeman, şi a prim-ministrului Andrej Babiš, care cer relaţii „echilibrate” cu Federaţia Rusă şi R.P. Chineză.
Zdeněk Hřib: orice afacere cu China comunistă este subordonată politicii Beijingului
Primarul Pragăi a ridicat la 10 martie steagul Tibetului independent pe clădirea municipalităţii, comemorând astfel revolta tibetanilor din 1959 împotriva anexării statului de către R.P. Chineză. Prezenţa oficialilor tibetani la Praga, inclusiv a liderului spiritual Dalai-lama, nu mai este de multă vreme o excentricitate încă din vremea în care Vaclav Havel era preşedintele Republicii (1993-2003).
Însă, dacă prezenţa Tibetului în viaţa publică a capitalei cehe stârneşte doar nemulţumire la Beijing, atitudinea faţă de Taiwan a provocat ruptura care ameninţă şi ansamblul relaţiilor bilaterale dintre Republica Cehă şi R.P. Chineză.
Hřib nu a ascuns deloc simpatia sa faţă de Republica China (Taiwan) şi acest lucru a fost scos în evidenţă printr-un scandal public, căutat. Când, în ianuarie 2019, la o recepţie oficială organizată de Primăria din Praga, ambasadorul R.P. Chineze, Zhang Jianmin, a cerut plecarea imediată a unui oficial din Taiwan prezent la întrunire, edilul a refuzat şi a cerut de faţă cu toată lumea plecarea din sală a diplomatului de la Beijing.
După denunţarea acordului de înfrăţire dintre Beijing şi Praga, în octombrie 2019, primarul Zdeněk Hřib a semnat unul de colaborare cu capitala Taiwanului, Taipei, în ianuarie 2020. Cu acel prilej, edilul taiwanez Ko Wen-je a vizitat şi Praga după ce, în vara anului 2019, a înfiinţat o nouă formaţiune politică, Partidul Poporului din Taiwan, care se opune celei de guvernământ, Partidul Progresiv Democratic precum şi istoricului Partid Naţional (Kuomintang). Dacă priveşti cu atenţie viaţa politică din Taiwan nu poţi să nu observi că ultimii trei primari în funcţie- Lee Teng-hui, Chen Shui-bian şi Ma Ying-jeon- au câştigat alegerile prezidenţiale şi au condus ţara.
„Beijingul nu este un partener de nădejde” a declarat Zdeněk Hřib la sfârşitul lunii aprilie postului german Deutsche Welle, acuzând regimul de la Beijing că a transmis date false referitoare la pandemia coronavirus. „Dacă autorităţile chineze ar fi dat dovadă de mai multă transparenţă şi deschidere, am fi putut salva din timp mai multe vieţi omeneşti. Acestea nu au dat publicităţii informaţii esenţiale, motiv pentru care multe ţări nu au putut reacţiona la timp. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a luat ca atare rapoartele din China, fără a le verifica atent, şi a fost surdă la avertismentele venite din partea Taiwanului,unde se obţinuseră deja devreme rezultate în lupta cu noul coronavirus” a continuat edilul.
Anterior, într-un editorial incendiar tipărit în „Washington Post” la 23 decembrie 2019 şi reluat de săptămânalul politic german „Welt am Sonntag” la începutul anului 2020, Zdeněk Hřib a acuzat că R.P. Chineză „va subordona fără nicio ezitare orice afacere profitabilă unui comandament politic”. „Biroul Politic al Partidului Comunist Chinez- a continuat articolul scris de Hřib- poate transforma într-o clipă orice acord economic într-o hârtie fără valoare”. Primarul Pragăi a acuzat direct China comunistă de a fi minţit decidenţii politici din Cehia: Beijingul a promis 10 miliarde euro în investiţii într-o perioadă de 5 ani. După ce, însă, piaţa cehă s-a deschis pentru produsele chinezeşti, investiţiile nu au mai sosit niciodată.
Şi, mai susţine Zdeněk Hřib, R.P. Chineză dispune de un bagaj imens de frustrări. Beijingul îi percepe pe toţi cetăţenii statelor libere din Occident ca pe nişte reprezentanţi ai guvernelor lor şi nu ca pe entităţi individuale, autonome. „China comunistă, explică edilul capitalei cehe, nu face nicio distincţie între primarul Pragăi şi un violonist al Filarmonicii din Praga”. O aluzie străvezie la anularea de către municipalitatea din Beijing a tuturor concertelor şi programelor artistice susţinute de ansamblurile din capitala Republicii Cehe în R.P. Chineză.
Lupta omului politic Zdeněk Hřib cu doi giganţi geopolitici, R.P. Chineză şi Federaţia Rusă, nu este chiar o inovaţie pentru Cehia. Unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai preşedintelui Vaclav Havel, Jiři Pehe, acum rector al filialei din Praga a New York University, declara cotidianului britanic „The Guardian”, la 3 iulie 2019, că „toată lumea în Cehia ştir că dacă sprijini Taiwan şi Tibet, spui exact ce ar fi spus Havel”. Cu toate acestea, replicile actualului edil, precum şi măsurile luate, sunt mai radicale decât cele anunţate de fostul şef al statului şi ele au dus, rapid, la un impas major al relaţiilor diplomatice oficiale dintre Cehia şi China comunistă, precum şi cu Rusia. Cam ceea ce influentul cotidian „Financial Times” scria încă din prima zi a anului 2020: „Hřib luptă pentru a impune distanţă între Praga şi Beijing”.
„Thank you, Taiwan!” a scris pe tweetul Primăriei din Praga actualul edil, Zdeněk Hřib, după primirea ajutoarelor sanitare necesare luptei în pandemia coronavirus. Niciodată, în ultimele decenii, vreun om politic al continentului european nu a avut această îndrăzneală de a înfrunta deschis China comunistă. Cum mănuşa a fost aruncată iar reacţia Beijingului poate fi încorsetată de emoţia publică mondială, putem urmări meciul omului singur cu cele două puteri ale lumii. Pariaţi pe Zdeněk Hřib? Merită!
- Cum au sfârșit alți dictatori cu mandate de arestare la Curtea Penală Internațională de la Haga: Trei situații în care Vladimir Putin ar putea fi arestat, judecat și condamnat - 18 martie 2023
- Mai avem nevoie de această Rusie imperialistă? Noul cordon sanitar și de ce nu va câștiga Putin acest război - 24 februarie 2023
- Ura istorică dintre Polonia și Rusia: Țara pe care rușii au dezmembrat-o de două ori, dar n-au reușit să o supună niciodată - 16 noiembrie 2022