“Vrem sau nu să mai avem o țară?” – aceasta este, în opinia profesorului Mihnea Măruță, una dintre cele mai importante întrebări cu care se confruntă România în era digitală, marcată de pericolul extremismului, care amenință să acapareze “orice fel de tradiție și de identitate națională”.
Mihnea Măruță, profesor de filozofie a comunicării la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și autor al bestsellerului Humanitas „Identitatea virtuală: Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”, a vorbit, printre altele, despre cum arată o apărare “sănătoasă” a identității și culturii românești într-un context în care valorile istorice și culturale sunt folosite ca arme în mediul online de extremiștii politici, într-un interviu pentru Info Sud-Est.
Vezi interviul complet, aici:
- “Aici se bat două tendințe, să le zicem extreme (…) Zona asta în care, în loc să construiesc o identitate bazată pe valorile noastre din secolul 21, eu mă duc și îi trimit pe cei mai vulnerabili dintre noi în niște secole și cu niște ficțiuni istorice. Iar pe de altă parte există și presiunea inversă, ca întreaga generație, care să zicem acum, are între 7 și 18 ani, să fie mult mai interesată de ce vine din Statele Unite, din Japonia, din Coreea de Sud, din China…”, este esența “conflictului” pe care îl identifică autorul.
În opinia profesorului, soluția cea mai evidentă este “să începem să ne reîndrăgostim de ce avem noi valoros în viață…să găsim factori de seducție între noi și ai noștri”, însă ține să menționeze că, în multe situații, cei puțini “factori de seducție” ai României sunt întâmpinați cu injurii și neîncredere.
În acest sens, el amintește că, de exemplu, trebuie “să nu-l mai înjurăm pe David Popovici, care este unul dintre adevăratele noastre simboluri”.
- Notă: Campionul olimpic la înot a devenit ținta unui val de atacuri și amenințări în spațiul online după ce, cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale, a postat un videoclip în care și-a încurajat urmăritorii să iasă la vot și a dat de înțeles că va vota cu Nicușor Dan. Sportivul a fost acuzat că s-a “pătat’ pentru bani și “s-a unit cu jigodiile țării”.
Alt exemplu dat de Mihnea Măruță este respingerea de către Academia Română a scriitorului Mircea Cărtărescu, act care a produs nemulțumire în rândul societății civile la începutul anului și a dus la un val de solidaritate pentru autorul nominalizat la premiul Nobel.
- “Adică ai un scriitor pe care îl iubesc țări întregi din Europa și din America de Sud și care este recunoscut. Și când vine vorba de ai lui de acasă, îi zici <<n-avem nevoie de tine!>>. Deci, genul ăsta de decizii nefericite nu face decât să submineze și tentativele de bun-simț de a ne construi un soi de identitate, de coagulare, de grupuri de valori”, explică Mihnea Măruță.
Amintim că unii dintre membri Academiei și-au motivat decizia prin faptul că Mircea Cărtărescu, cel mai premiat autor român la nivel internațional din ultimii ani, nu este un scriitor “de nivelul Academiei”, ar fi “insultat poporul român” și ar fi scris texte “cu evidente conotații scatologice și pornografice’, după cum a arătat HotNews la scurt timp după decizia controversată.
În fața acestei situații, Mihnea Măruță este de părere că România are nevoie să găsească modalități de a-i încuraja pe tinerii cu “valoare internațională” să-și pună încrederea în propria țară în loc să rămână permanent în străinătate, unde ajung deseori pentru a-și continua educația.
- “Adică dacă România produce, cu ghilimele, că nu-mi place acest verb, dar dacă produci asemenea valori, înseamnă că merităm să facem ceva și aici. Să nu fie tot timpul improvizație, să nu fie tot timpul la limită, să ne salvăm cu cuțitul la os cum ne-am salvat luna trecută”.
Această sarcină, adaugă el, ar necesita un efort considerabil din partea autorităților statului, dar și o schimbare de atitudine la nivel general.
- “Bineînțeles că nu există miracole și bineînțeles că nu există soluție pe termen scurt, dar ele țin, după părerea mea, de…să nu ne mai sabotăm și să nu ne mai disprețuim noi pe noi. Dacă e unul bun dintre noi și iese și scoate capul, să nu-l tragem în jos, să zicem ‘foarte bine”. Înseamnă că dacă și eu sunt împreună cu el, o să profit și eu de pe faptul că el are o valoare internațională”.
Context
Este important de amintit că România este considerată una din țările europene cel mai puternic afectate de așa numitul fenomen de “brain drain” – situația în care un număr mare de persoane educate și foarte calificate își părăsesc propria țară pentru a trăi și a munci într-o altă țară, de obicei în căutare de salarii și condiții sunt mai bune de viață.
În privința României, cea mai des citată problemă este plecarea oamenilor din sistemul medical. În 2017, Politico scria că România și-a pierdut jumătate din doctori între 2009 și 2015 în acest fel.
În acest context, Societatea Austriacă pentru Politici Europene scria în 2023 că, pentru a rezolva o astfel de problemă, o țară are nevoie de “oportunități preexistente pentru utilizarea optimă” a profesioniștilor săi înainte ca aceștia să poată decide să se întoarcă”, dar ]n România încă “”nu este clar dacă statul și mediul de afaceri sunt cu adevărat interesați să atragă muncitori calificați”.
Deși 2024 a fost anul cu cei mai mulți salariați din ultimul deceniu, conform Euronews România, unele domenii suferă încă de lipsa muncitorilor calificați. În martie, Patronatul Operatorilor de Service Auto a avertizat că această problemă riscă să paralizeze industria service-urilor auto.
Între timp, România rămâne printre primele locuri din Europa în ceea ce privește intenția tinerilor de a emigra. Un studiu publicat de Fundația Friedrich Ebert la începutul anului, realizat în baza unor date conectate de Ipsos, a arătat că peste jumătate din tinerii români cu vârsta cuprinsă între 14 și 29 de ani și-au declarat intenția de a pleca din țară pentru cel puțin 6 luni, în mare măsură din cauza condițiilor economice.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
