VIDEO “O generație deja nostalgică”: Profesorul Mihnea Măruță, interviu despre cum ne afectează rețelele de socializare și “sentimentul că rețeaua te lasă în urmă”

O generație deja nostalgică, care își dorește revenirea la o lume în care “realul era pur” – așa îi descrie profesorul Mihnea Măruță pe tinerii generației Z și modul în care sunt afectați de rețelele de socializare, într-un interviu pentru Info Sud-Est.

Profesor de filozofie a comunicării la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Mihnea Măruță este și autorul bestsellerului Humanitas “Identitatea virtuală: Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”, o versiune multimedia a lucrării sale de doctorat.

În ceea ce privește modul în care viețile tinerilor sunt afectate de rețelele de socializare, profesorul identifică trei efecte principale: Presiunea perfecțiunii, în special în privința aspectului fizic, nevoia de validare din spațiul online și sentimentul omniprezent că “rețeaua te lasă în urmă”. 

Toate acestea, explică el, sunt rezultatul unei “comparații permanente cu cei mai grozavi, cei mai realizați, cei mai de succes oameni de pe planetă”, un fenomen care a luat formă în ultimele două decenii și o sursă de anxietate și suferință pe care generațiile care nu au crescut în acest mediu nu o înțeleg. 

• „Apare această discuție: <<Ți-am oferit totul, nu-ți lipsește nimic, de ce ești nefericit?>> Deci, generațiile mai în vârstă nu înțeleg faptul că a apărut această modificare de structură mentală în care, mai ales la vârsta adolescenței și a tinereții, principala preocupare a acestei generații este felul în care este recepționată și judecată în rețea”.

Alt mod în care rețelele de socializare ne afectează în viața de zi cu zi are o legătură directă cu ascensiunea mișcărilor și personajelor cu discurs extremist în spațiul online, în opinia profesorului. Pentru a explica succesul considerabil înregistrat de extremiști pe rețelele de socializare, el face referire la ideea că “pe ecran, orice obiect filmat devine centrul Universului”, înaintată de criticul de film francez André Bazin.

• „Se creează acest…această iluzie de centralitate, i-am zis eu. Și asta duce la radicalizare. Adică, dacă-ți pare că o postare sau o tendință ideologică sau o dezbatere este cel mai important lucru din lume, riști să te implici și tu. Și asta duce, am văzut în ultimele șase luni în România, de exemplu, duce la niște atitudini de care nici nu bănuiam că zac în (România, n. ed.)… Cu cât ești mai tânăr și cu cât ai mai puțină educație, cu atâta riști să nu controlezi aceste instincte”.

Pe de cealaltă parte, menționează Mihnea Măruță, soluția acestor probleme nu constă în evitarea completă a rețelelor de socializare sau a noilor tehnologii, ci în moderație și în folosirea lor în mod responsabil. 

• „Dacă folosești rețelele, dacă folosești ChatGPT, dacă folosești noii agenți AI în sensul de a te îmbunătăți pe tine, de a cunoaște, de a afla, de a te ajuta în munca ta, sunt extraordinare. Și eu nu vreau să cad în extrema aia în care să zic că rețelele sunt rele. Dacă le folosești doar ca să-ți speli creierul, asta se va și întâmpla”.

Deși admite că atingerea acestui echilibru și evitarea radicalizării în mediul online este o sarcină dificilă și, în mare măsură, un proces individual, autorul este de părere că tinerii care au crescut în acest mediu au și avantaje:

• “Generația dumneavoastră a crescut fiind mai iubitoare și mai îngăduitoare cu cei de lângă decât generațiile noastre, inclusiv în ceea ce privește relație cu natura și cu celelalte forme de viață. Mi se pare că ați trecut la nivelul superior și asta e o mare calitate și un mare avantaj. Dar întrebarea este: Veți reuși să vă descoperiți propria energie și propria dorință?”

Context

Mihnea Măruță și-a susținut doctoratul în filozofie în 2021, după peste 20 de ani petrecuți în presă, iar acesta a devenit baza cărții sale de debut, care a devenit una dintre cele mai bine vândute cărți în librăriile Humanitas în ultimele luni.

Volumul “Identitatea virtuală: Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare” a fost prezentat vineri în cadrul unei conferințe susținute la Universitatea Ovidius, din Constanța.

Într-o dezbatere de aproape două ore, moderată dr. Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul universității, autorul a prezentat unele dintre cele mai importante concepte expuse în carte: nu doar faptul că tinerii petrec tot mai mult timp în spațiul online în defavoarea realității, ci și “prăpastia” care se creează între generații din această cauză.

Acesta este un fenomen care a atras tot mai multă atenție în ultimii ani, atât în România cât și la nivel internațional: Studii realizate în 2023 și 2024 de instituții precum Asociația Psihologică Americană și Gallup au arătat că tinerii americani petrec, în medie, aproape 5 ore pe zic pe rețelele de socializare. 

În ceea ce privește adolescenții din România, situația este similară. Un studiu realizat de Asociația Salvați Copiii în 2024, citat de G4Media, a arătat că aproape jumătate din adolescenții români (16-17 ani), petrec peste patru ore în mediul online. Un studiu similar realizat în 2025, citat Euronews România, timpul petrecut în online a crescut la aproape șase ore.

Ambele studii au arătat și că intervalul de vârstă în care utilizarea reţelelor sociale devine semnificativă pentru copiii români este de 5-10 ani.

Efectele acestei situații sunt încă cercetate, dar unul dintre avertismentele lansate de Mihnea Măruță în cadrul conferinței este că tinerii deja au început să “vorbească într-un limbaj pe care generațiile mai în vârstă nu îl mai înțeleg” – fenomen pe care l-a exemplificat printr-o întrebare simplă pentru adulții de peste 30 de ani din audiență: Cine știe ce înseamnă skibidi, termenul fără sens popularizat pe Youtube care a fost recent inclus în unele dintre cele mai importante dicționare ale limbii engleze, dar este deja folosit în toată lumea, inclusiv în România.