Pe 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel, celebrul inventator și om de afaceri suedez, a scris ultima sa dorință în cadrul Clubului Suedezo-Norvegian din Paris. După moartea acestuia, deschiderea testamentului a creat mari divergențe atât în Suedia, cât și în plan internațional, însă dorința sa a fost transformată într-o tradiție, sub numele de „Premiile Nobel“.
„Întreaga mea avere va fi folosită în următorul scop: banii vor constitui un fond din care, anual, vor fi premiați cei care, în timpul anilor precedenți, au adus cele mai mari beneficii umanității. Interesul declarat va fi împărțit în cinci părți egale, care vor fi repartizate după cum urmează: o parte persoanei care va fi făcut cea mai importantă descoperire în domeniul fizicii, o parte persoanei care va fi făcut cea mai importantă des-coperire în domeniul chimiei, o parte persoanei care va fi făcut cea mai importantă descoperire în domeniul fiziologiei sau medicinei, o parte persoanei care va fi făcut cea mai însemnată creație în domeniul literaturii și o parte persoanei care va fi făcut cel mai mult sau cel mai bun lucru pentru fraternitatea între națiuni, abolirea sau redu-cerea armatelor și pentru organizarea sau promovarea congreselor de pace. Premiile pentru fizică și chimie vor fi acordate de către Academia Suedeză de Științe, premiul pentru fiziologie sau medicină de către Institutul Karolinska din Stockholm iar pentru campionul păcii de către un comitet format din cinci persoane alese de Parlamentul Suediei. Este dorința mea expresă ca în acordarea premiilor să nu se ia în considerare naționalitatea candidaților, ci ca cel mai valoros să fie premiat, chiar dacă este scandinav sau nu“. Așa suna dorința lui Alfred Nobel consemnată în testamentul său.
Și așa a și fost.
Premiul Nobel pentru Fizică
Fizica a fost zona de premiere pe care Alfred Nobel a menționat-o prima în testamentul său. La sfârșitul secolului al XIX-lea, mulți oameni considerau fizica ca cel mai important segment al științelor, și, probabil, Nobel a văzut-o în acest fel, de asemenea. Propria sa cercetare a fost, de asemenea, strâns legată de fizică, conform nobelprize.org.
Câștigătorii Premiului Nobel pentru Fizică în 2014 sunt Isamu Akasaki, Universitatea Meijo, Nagoya, Japonia și Universitatea Nagoya, Japonia, Hiroshi Amano, Universitatea Nagoya, Japonia și Shuji Nakamura, universitatea California, Santa Barbara, Statele Unite.
Cei trei cercetători japonezi au fost premiați pentru „inventarea diodelor cu emisie de lumină albastră care au permis dezvoltarea unor surse de lumină albă, puternice şi economice“, pe scurt, inventarea diodelor electroluminiscente (LED, n.r.).
Premiul Nobel pentru Chimie
Chimia a fost cea mai importantă știință pentru munca lui Alfred Nobel. Dezvoltarea invențiilor sale, precum și procesele industriale în care s-a angajat s-au bazat pe cunoștințele de chimie. Chimia a fost cea de a doua zonă de premiere menționată în testamentul lui Nobel, conform nobelprize.org.
Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat în 2014 cercetătorilor Eric Betzig, Janelia Research Campus, Howard Hughes Medical Institute, Ashburn, VA, USA, Stefan W. Hell, Max Planck Institute for Biophysical Chemistry, Göttingen și German Cancer Research Center, Heidelberg, Germania și William E. Moerner, Stanford University, Stanford, CA, USA.
Cei trei cercetători au fost recompensați pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescență de super-rezoluție“.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină
Alfred Nobel a avut un interes activ în domeniul cercetării medicale. El a intrat în contact cu fiziologul suedez Jöns Johansson în jurul anului 1890, Johansson lucrând în laboratorul lui Nobel în Sevran, Franța. Fiziologia sau Medicina a fost a treia zonă de premiere menționată de Nobel în testamentul său, conform nobelprize.org.
În 2014, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost câștigat de cercetătorii John O’Keefe (Statele Unite), May-Britt Moser (Norvegia) și Edvard Moser (Norvegia), pentru „cercetări asupra celulelor care constituie un sistem de poziționare în creier”, un fel de GPS intern.
Premiul Nobel pentru Literatură
Alfred Nobel a avut interese culturale largi. În timpul tinereții, el a dezvoltat interesele sale lite-rare care au durat pe tot parcursul vieții sale. Bi-blioteca sa a constat într-o selecție bogată și largă de literatură în limbi diferite. În ultimii ani ai vieții sale, el și-a încercat mâna de autor și a început să scrie ficțiune. Literatura a fost cea de-a patra zonă de premiere menționată de Nobel în testamentul său, conform nobelprize.org.
Premiul Nobel pentru literatură a fost câștigat în 2014 de scriitorul francez Patrick Modiano, „pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie“.
Premiul Nobel pentru Pace
Alfred Nobel a fost interesat de problemele sociale și a fost angajat în mișcarea pentru pace. Faptul că a cunoscut-o pe Bertha von Suttner (care mai târziu a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1905) a influențat propriile sale opinii cu privire la pace. Poate că interesul său pentru pace a apărut și datorită faptului că invențiile sale au fost folosite în război și în încercările de asasinat? Pacea a fost cea de a cincea și ultima zonă de premiere menționată de Nobel în testamentul său, conform nobelprize.org.
Premiul Nobel pentru Pace 2014 a fost acordat vineri adolescentei pakistaneze Malala Yousafzai și activistului indian pentru drepturile copiilor Kailash Satyarthi, „pentru lupta lor împotriva opresiunii asupra copiilor și tinerilor și pentru dreptul tuturor copiilor la educație“.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
