La 12 martie, reuniunea Consiliului Afaceri Generale organizată la Bucureşti de preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene consemnează un eşec de proporţii al guvernului de la Bucureşti. Nu a existat nici măcar o voce care ar fi pariat pe un succes. Şi a fost ultima şansă într-un război comercial cu cei mai mari giganţi ai lumii: Google, Apple, Facebook şi Amazon, cunoscuţi sub acronimul GAFA.
Uniunea Europeană vrea să impoziteze GAFA dar nu poate
La începutul anului 2018, Comisia Europeană a propus impunerea unei taxe de 3% pe veniturile digitale ale companiilor mari, care sunt acuzate că evită impozitarea prin canalizarea profiturilor în statele cu fiscalitate scăzută.
Proiectul a fost scris de Franţa, statul care a deschis dezbaterea şi care s-a oferit să coordoneze o soluţie la nivelul întregului bloc comunitar. Comisarul european Margrethe Vestager a explicat mai bine ce se întâmplă: Luxemburgul a acordat facilităţi fiscale ilegale către Amazon iar drept rezultat, astăzi, peste ¾ din profitul acestei companii nu mai este impozitat. Decizia luxemburgheză este ilegală din punctul de vedere al legislaţiei europene. La fel de ilegale sunt şi facilităţile, estimate la mai multe zeci de miliarde de euro, pe care Irlanda le-a acordat companiilor Google şi Apple, care la rândul lor şi-au stabilit sediile pentru Europa în această insulă.
Proiectul Comisiei Europene avea nevoie de consensul celor 28 de state membre.
Nu a fost cazul pentru că a existat opoziţia necondiţionată a unor ţări precum Irlanda, Suedia, Danemarca şi Finlanda, în vreme ce altele precum Germania, Olanda şi Marea Britanie au cerut mai mult timp pentru discuţii. În schimb, în faţa poziţiei Irlandei, ţări precum Italia, Spania şi Franţa au anunţat introducerea de măsuri legislative naţionale pentru impozitarea giganţilor din GAFA. Există şi un grup de state, în special din Europa Centrală, care au amânat o decizie, de teama unor reacţii negative venite dinspre SUA. România este printre ele, de pildă.
Propunerea viza un impozit pe venit de 3% din cifra de afaceri a companiei şi, de asemenea, impozitarea de către statele membre a celor patru multinaţionale GAFA, chiar dacă pe teritoriul statului membru UE societatea nu are o prezenţă fizică. O platformă digitală ar fi fost considerată ca având „o prezenţă digitală” impozabilă sau o reprezentanţă permanentă virtuală într-un stat membru dacă ar fi depăşit un prag de 7 milioane euro în venituri anuale într-un stat membru sau dacă ar fi avut mai mult de 100.000 de utilizatori într-un stat membru într-un an impozabil.
Ministrul francez de Finanţe a estimat că cel mai redus plafon de venituri din impozitarea GAFA s-ar ridica la peste 5 miliarde euro anual.
România nici măcar nu a intrat în luptă
În anul 2018, Google a avut o cifră de afaceri de peste 100 miliarde euro. Cu toate acestea, impozitele plătite în statele membre ale Uniunii Europene sunt, în cele mai multe cazuri, de ordinul câtorva milioane de euro iar în alte state, invocându-se lipsa unei reprezentanţe fizice, nu achită nimic.
În Franţa, care a făcut publică situaţia ei în relaţia cu firmele GAFA, Facebook a declarat în 2018 că are 108 angajaţi şi o cifră de afaceri de 56 milioane euro, pentru care a plătit fiscului francez suma de 1,9 milioane euro. Totuşi, în Franţa sunt înregistrate 39 milioane conturi active de Facebook (la o populaţie de aproape 68 milioane locuitori), iar cifra de afaceri, calculată la o sumă modică de cont (în jur de 23 euro anual), la care s-ar adăuga câştiguri suplimentare din publicitate şi jocuri, s-ar ridica la aproape 1 miliard euro.
În aceste condiţii, la sfârşitul anului 2018, după ce a anunţat introducerea unei legislaţii naţionale de impozitare a celor patru companii GAFA, Franţa a convins Germania să elaboreze proiectul prin care toate statele Uniunii Europene ar fi trebuit să privească egal, din punct de vedere fiscal, afacerile multinaţionalelor. Proiectul a fost înaintat preşedinţiei române a Consiliului UE iar mijlocul lunii martie 2019 a fost ultimul termen care ar fi dat speranţe unei reuşite (ar fi urmat să intre în vigoare în 2021). Aceasta pentru că, din aprilie, Parlamentul european nu se va mai întruni, fiind în desfăşurare campania electorală pentru alegerile din mai 2019. Şi, după preşedinţia română va urma cea finlandeză iar guvernul de la Helsinki se opune categoric unei astfel de dezbateri.
Tot ce a rămas României a fost să încaseze un KO aşteptat din partea Google, Apple, Facebook şi Amazon şi a susţinătorilor lor din Uniunea Europeană (Irlanda, Suedia, Danemarca şi Finlanda). Şi să anunţe, diplomatic, că urmează negocieri pentru o reformă globală a taxării giganţilor Internetului.
- Ce trebuie să știi despre cea mai săracă din fostele republici URSS: Tadjikistan, țara de unde rușii spun că vin atacatorii masacrului de la Crocus City Hall/ Cu președinte din 1992, datoare vândută Chinei - 30 martie 2024
- EXPLICATIV Ce este Transnistria, fâșia dintre Republica Moldova și Ucraina pe care Putin ar putea să o anexeze după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie - 24 februarie 2024
- What is the Gaza Strip, from where the Hamas terrorists launch their rockets: Conceptualized to be the Hong Kong of the Middle East, today it is one of the world’s poorest and most densely populated territories - 9 octombrie 2023
