Reuniunea miniştrilor de Interne şi de Justiţie din Uniunea Europeană: spaţiul Schengen şi Laura Codruţa Kovesi au devenit obsesii ale preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene

Laura Codruța Kovesi, fostul șef al DNA

În momentele în care România trăieşte din ce în ce mai intens lipsa mecanismelor politice şi administrative pentru adoptarea unui buget şi în care prim-ministrul Viorica Dăncilă a plecat din nou la Bruxelles, s-a desfăşurat la Bucureşti reuniunea informală a miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne din Uniunea Europeană.

Prima zi a fost prezidată de ministrul de Interne, Carmen Dan, cea de-a doua, de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Mai bine de 30 de miniştri, o parte a Comisiei Europene şi şefi ai agenţiilor specializate de la Bruxelles au venit la Bucureşti pentru a discuta dosare care aşteaptă rezolvarea: reglementarea admiterii în spaţiul Schengen, migraţia ilegală, statul de drept în statele Uniunii Europene.


Obsesiile de la Bucureşti. Carmen Dan: Europa nu înţelege româneşte că trebuie să intrăm în spaţiul Schengen


Din anul 2015 România se opune nucleului dur al Uniunii Europene care încearcă să impună cote obligatorii de migranţi ce ar trebui primiţi pe teritoriile statelor membre. Dacă la început opoziţia a venit cu precădere din Ungaria şi Polonia, astăzi cea mai importantă forţă care cere revizuirea totală a procedurilor de primire este Italia. Guvernul de la Roma se află într-o dispută politică extrem de contondentă cu Malta şi Franţa, dar şi cu instituţiile centrale de la Bruxelles. Recent, Parisul şi-a retras ambasadorul de la Roma, un lucru inedit în ultimele opt decenii de relaţii bilaterale. Ministrul de Interne Matteo Salvini a interzis acostarea în porturile italiene a navelor cu migranţi, ceea ce a dus rapid la crize umanitare dar şi la o ridicare a tonului, oricum tensionat, cu guvernul din Malta. Mai multe sute de imigranţi africani aşteaptă să fie debarcaţi în Uniunea Europeană în vreme ce guvernul de la Roma refuză categoric, explicând că este vorba despre o „afacere” între traficanţii de carne vie din Africa şi organizaţiile non-guvernamentale umanitare din Europa.

Ministrul Carmen Dan se opune cotelor obligatorii de primire: ea vorbeşte de „solidaritate” şi „disponibilitate” în ceea ce priveşte accesul migranţilor pe teritoriile statelor Uniunii Europene. Problema este că fie sunt state care refuză categoric să îi mai primească , aşa cum este Italia (dar şi altele, din Europa Centrală, precum Ungaria, Polonia, Slovacia sau Republica Cehă), fie sunt state deja afectate de mişcări politice contestatare, cu guverne care ameninţă să devină şi mai radicale decât acum (Austria, de exemplu). Înaintea reuniunii informale tensionate de la Bucureşti, prim-ministrul maltez Joseph Muscat a acordat un incendiar interviu postului italian Radio24, preluat şi de agenţia naţională italiană de ştiri ANSA, în care îl ataca pe ministrul Matteo Salvini. Totuşi, transmitea şeful Executivului maltez către participanţii de la Bucureşti, „Italia şi Malta sunt de aceeaşi parte pentru că au aceleaşi probleme cu migranţii”. La începutul anului, acelaşi şef al guvernului de la La Valetta, într-o discuţie cu reporterii postului maltez Radio One, asigura că „Malta nu va deveni niciodată un centru pentru migranţi la Marea Mediterană” şi, de asememea, că „aceia care se vor afla în pericol pe mare vor continua să fie salvaţi, însă Malta nu va servi drept centru pentru primirea şi selectarea de migranţi”.

Malta este cel mai mic stat al Uniunii Europene, cu o populaţie de 450.000 de locuitori, şi se află în prima linie a drumului migraţiei ilegale dinspre porturile nord-africane spre cele europene.

FRONTEX, agenţia care se ocupă de paza frontierelor externe ale Uniunii Europene, a comunicat recent că în 2018 au vrut să intre ilegal pe teritoriul european aproximativ 150.000 de oameni, cel mai mic număr din ultimii cinci ani. Această cifră este cu 92% mai mică decât cea înregistrată la apogeul crizei migraţiei, din 2015, când peste două milioane de persoane au intrat ilegal în UE.

Şi România a devenit centru de tranzit pentru refugiaţi: la sfârşitul lunii decembrie, 50 de migranţi din Siria, Sudan şi Eritreea, evacuaţi din Libia, au fost cazaţi în centrul de la Timişoara, de unde vor fi preluaţi de terţe state ale UE.

Ministrul Carmen Dan nu a avut la dispoziţie nici un instrument diplomatic pentru a reduce asperităţile dintre Italia şi Franţa şi nici nu a reuşit să îl convingă pe ministrul Salvini să convină un pas înapoi în ceea ce priveşte probema migranţilor: porturile italiene vor rămâne închise. Şi, în ciuda declaraţiei optimiste, potrivit căreia „aderarea la spaţiul Schengen este un obiectiv naţional la care românii sunt îndreptăţiţi să aibă mari aşteptări”, titulara portofoliului Internelor de la Bucureşti nu a mişcat nici un muşchi pe faţa omologului olandez. Cel mai sigur, în timpul preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene, spaţiul Schengen nu se va lărgi cu România şi Bulgaria.


Tudorel Toader nu are o problemă ci doar o obsesie: Laura Codruţa Kovesi


În ziua în care la Bucureşti se reuneau cei 28 de miniştri ai Justiţiei din UE, la Budapesta sosea delegaţia Comisiei de la Veneţia într-o vizită menită să reglementeze cât de constituţionale sunt tribunalele de contencios administrativ înfiinţate de guvernul condus de Viktor Orban. Ministrul Justiţiei din România, Tudorel Toader, a anunţat dinaintea reuniunii informale că va face o dezbatere despre persoana Codruţei Kovesi, fost şef al DNA şi, se pare, un candidat cu şanse serioase să obţină postul de Procuror European. Tudorel Toader vorbeşte despre „abuzurile” Codruţei Kovesi şi cere solidaritate în oprirea acestei numiri. Lucru care, desigur, nu se va întâmpla dar care va umple de ridicol mandatul european al ministrului Justiţiei din România.

Tudorel Toader nu este chiar un precursor al acestei inedite lupte politice, în care guvernul unui stat se luptă cu candidatul din acelaşi stat la o funcţie de conducere în Uniunea Europeană. În 2017, guvernul conservator de la Varşovia s-a opus din răsputeri nominalizării şi realegerii lui Donald Tusk, fost prim-ministru al Poloniei din partea formaţiunii liberale Platforma Civică, în funcţia de preşedinte al Consiliului European. Nici ministrul Tudorel Toader nu va reuşi: cel mult va spori rumorile din jurul lui şi va accelera criticile europene care privesc degradarea statului de drept din România.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Budestagului (Camera inferioară a Parlamentului) german, Gunther Krichbaum, i-a spus direct ministrului Toader, aşa cum, în spaţiul public, nu a îndrăznit să îl avertizeze nici un alt oficial: „Noi ştim cum au funcţionat lucrurile în România şi ar fi mai simplu, ca să folosim aşa un exemplu mai plastic, să faci să treacă o cămilă printr-o gaură de ac decât să accepte Comisia de la Veneţia aşa o încălcare a statului de drept”. Iar în timpul reuniunii, ministrul Justiţiei din Austria a anunţat de-a dreptul că ţara sa o va vota pe Codruţa Kovesi în înalta demnitate europeană. Parchetul European, instituţia pentru a cărei conducere Laura Codruţa Kovesi se află în cea mai bună poziţie, va fi o instituţie independentă şi descentralizată a Uniunii Europene, care va avea competenţa de a cerceta, urmări penal şi trimite în judecată persoanele învinuite de săvârşirea unor infracţiuni care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de fraudă sau de corupţie ori cauzele transfrontaliere de fraudă în materie de TVA de peste 10 milioane euro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.