Procurorii Teodor Niță și Gigi Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța ar fi intervenit pentru o persoană și o firmă pentru a scăpa de problemele penale și sancțiuni ISU, arată un comunicat transmis vineri de Parchetul General. Ar fi vorba de un restaurant din Portul Turistic Tomis, conform surselor G4Media. Procurorii cer arestarea celor doi influenți magistrați constănțeni pentru 30 de zile.
În comunicat se arată că unul din procurori ar fi primit direct 60.000 de euro de la o persoană căreia i-ar fi promis că îi rezolvă problemele penale pe care le avea, într-un dosar instrumentat de un procuror dintr-un parchet subordonat Parchetului Curții de Apel Constanța. Procurorul ar fi Gigi Valentin Ștefan, despre care G4Media a scris joi că ar fi avut în birou 100.000 de euro și alți 30.000 de euro în mașină, sume pe care procurorii le-ar fi găsit la percheziții.
Ștefan ar fi lăsat de înțeles, în același context, după primirea sumei de bani, că are influență și asupra unor judecători și ”a promis că îi va determina pe aceștia să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv de a soluționa favorabil două cauze civile”, mai arată comunicatul PG.
Ștefan e acuzat că în perioada 2025-2026 a primit, în total, 110.000 euro, pentru a interveni în soluționarea, facilitarea sau urgentarea mai multor situații și a făcut acest lucru apelând la polițiști, procurori, funcționari publici etc:
- ”Și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice”.
În ce-l privește pe Teodor Niță, acesta este acuzat de procurorii Parchetului General că, în 15 ianuarie, a exercitat demersuri de influențare a unui ofițer din cadrul ISU Constanța, pentru ca instituția să nu aplice sancțiuni unei persoane apropiate de Niță:
- ”În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă unui om de afaceri”, se arată în comunicat.
Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță sunt cei mai influenți procurori din parchetele constănțene și au construit de-a lungul anilor o rețea de putere în sistemul de justiție de la malul mării, cu precădere în timpul administrației locale condusă de Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu – Sorin Strutinsky (omul din trio care se ocupa de afacerile grupului).
Publicația locală Info Sud-Est a arătat în exclusivitate, într-o anchetă în care a colaborat cu jurnaliști de la RISE Project, în anul 2018, atât averea familiei lui Ștefan, vila de lux în care locuia, pe malul lacului Siutghiol din Constanța, dar și tranzacții controversate ale familiei către oameni de afaceri conectați la clanul lui Bashar Al Assad. Citește ancheta integrală aici.
Comunicatul Parchetului General
La data de la data de 08 aprilie 2026, inculpatul, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în biroul său din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a primit în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 60.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influență asupra unui procuror din cadrul unei unități de parchet subordonate, promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a soluționa într-un sens favorabil un dosar penal.
De asemenea, în același context, după primirea sumei de bani, inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători și a promis că îi va determina pe aceștia să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv de a soluționa favorabil două cauze civile.
Totodată, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, a acceptat promisiunea și a primit, în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale.
În schimbul acestor foloase, acesta și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice.
Cu privire la cel de al doilea inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:
La data de 15 ianuarie 2026, în prezența a două persoane, inculpatul ar fi exercitat demersuri de influențare a unui ofițer din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de o societate controlată, administrată de o persoană apropiată inculpatului. În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă unui om de afaceri.
Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
știre în curs de actualizare
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
