Primăria Constanța anonimizează numele persoanelor care primesc autorizații de construcție invocând regulamentul GDPR/ Cum procedează alte mari orașe din România

Primăria Constanța nu va mai face publice numele persoanelor fizice cărora administrația locală le va elibera autorizații de construcție, invocând regulamentul european de protecție a datelor cu caracter personal.

Pe site-ul instituției, în dreptul numelor beneficiarilor care primesc autorizații de construcție apare mențiunea ”date cu caracter personal (persoană fizică)”, urmată de adresa unde are loc modificarea pentru care a fost necesară autorizația de construcție.

Primăria Constanța aplică anonimizarea numelor beneficiarilor doar pentru persoanele fizice, cele juridice fiind încă publice.

Decizia de a anonimiza numele beneficiarilor persoane fizice de autorizațiile de construcție emise de primărie a fost luată pentru a alinia administrația constănțeană la regulamentul european privind protejarea datelor cu caracter personal (GDPR), susține Alin Vintilă, purtătorul de cuvânt al instituției.

Reprezentantul primăriei a făcut trimitere la un comunicat de presă transmis de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal care face referire la o sesizare primită de instituția de supraveghere în urma unei investigații RISE Project.

Purtătorul de cuvânt susține că această schimbare este operată acum, deși regulamentul GDPR este în vigoare din luna mai 2018, pentru că primăria ”corectează toate problemele ignorate până acum”:

• ”Pe site sunt publicate toate autorizațiile, doar că în cazul celor emise pentru persoane fizice nu mai apare numele. Însă poți să îl afli la adresa de pe panou. Problema era că pe site informația era disponibilă pentru un număr nedefinit de persoane. De ce acum? Pentru că administrația actuală se străduiește să corecteze toate problemele ignorate până acum”, a declarat Alin Vintilă pentru Info Sud-Est.

Cum procedează alte primării de municipii?

Într-un răspuns pentru Info Sud-Est, Primăria Cluj Napoca invocă același GDPR atunci când vine vorba de numele persoanelor fizice beneficiare ale autorizațiilor de construcție și nu publică numele acestora.

• ”Autorizațiile de construire emise de către Primăria municipiului Cluj-Napoca sunt publicate pe site-ul primariaclujnapoca.ro, sectiunea Locuire/Autorizări constructii, cu respectarea legislației privind protectia datelor cu caracter personal. În conformitate cu Regulamentului General privind Protecţia Datelor, „date cu caracter personal” înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale”, transmite biroul de presă al Primăriei Cluj Napoca.

Primăria Iași de asemenea nu publică numele persoanelor fizice, ci doar adresele unde urmează să aibă loc modificările pentru care sunt solicitate autorizațiile de construcție.

Primăria Arad nu publică pe site-ul instituție nici numele persoanelor fizice, dar nici numele persoanelor juridice cărora le sunt eliberate autorizațiile de construcție.

În schimb, Primăria Timișoara publică atât numele persoanelor fizice, cât și numele persoanelor juridice care obțin autorizații de construcție.

Primăria Oradea publică, de asemenea, atât numele persoanelor fizice, cât și a celor juridice care solicită și obțin autorizații de construcție.

Primăria Sibiu publică la rândul său atât numele persoanelor fizice și juridice care solicită și obțin autorizații de construcție.

Primăria Craiova publică, de asemenea, pe site-ul oficial numele persoanelor fizice și juridice care solicită asemenea documente.

Primăria Brașov publică la rândul său numele beneficiarilor de autorizații de construcție, fie că sunt persoane fizice sau juridice.

Primăria Tulcea publică, de asemenea, numele persoanelor fizice și juridice care beneficiază de autorizații de construcție emise de administrația publică locală.

Context

Prevederile Regulamentului European privind Protecția Datelor (GDPR) sunt controversate și deseori aplicate în mod subiectiv. Nu de puține ori, instituțiile abuzează sau invocă pretextul GDPR pentru a bloca accesul la informații de interes public.

În cele mai multe cazuri, jurnaliștii sunt cei care folosesc cu precădere Legea 544/2001 pentru a solicita informații de interes public de la instituțiile statului.

Totodată, tot jurnaliștii sunt și cei cărora li se blochează cel mai des accesul la astfel de informații prin invocarea de către instituții a GDPR, deși, articolul 85 din GDPR include o excepție de la obligațiile legate de protecția datelor personale, supranumită „excepția jurnalistică”:

• ”În jurnalism protecția datelor personale și dreptul la viață privată intră în dinamică cu libertatea de exprimare și acesul la informațiile de interes public. Uniunea Europeană a prevăzut necesitatea unui echilibru între prevederile GDPR, care au ca scop protecția datelor personale și nevoia jurnaliștilor de a prelucra date pentru a putea informa publicul”, notează rețeaua de presă PressHub.