Pentru prima dată după Revoluție, trei partide conduse de femei au intrat în Parlament: USR, S.O.S România și POT. Conform rezultatelor alegerilor parlamentare care au avut loc la 1 decembrie, USR a luat peste 12%, S.O.S România peste 7% și POT peste 6%. Dar cine sunt femeile din spatele formațiunilor politice?
De menționat este că POT este un partid nou intrat în Parlament, care a obținut mai puțin decât se așteptau, după ce au crescut pe rețele după rețeta lui Georgescu. Conform surselor politice consultate de ISE, partidul este o surpriză pentru mare parte a societății, la fel cum a fost Călin Georgescu în turul doi al prezidențialelor: în fapt, POT se identifică cu candidatul pro-rus, dar acesta a negat asocierea cu formațiunea politică.
Este de asemenea și a doua oară în 35 de ani de la Revoluție când o femeie ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. Prima dată a fost în 2019, când lupta din turul doi a fost între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Acum, Elena Lasconi (USR) este contracandidatul independentului Călin Georgescu, admirator al lui Putin, cu discurs legionar.
Cine e Elena Lasconi, șefa USR
Actuala șefă USR este candidata care a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale, alături de independentul pro-rus Călin Georgescu.
Elena Lasconi a preluat conducerea USR în iunie 2024, după demisia fostului președinte Cătălin Drulă, în urma rezultatelor obținute de partid la alegerile de pe 9 iunie. Aceasta a reușit să ridice partidul în aproximativ 5 luni de la 8% la 12%, respectiv la 19% la alegerile prezidențiale. În prezent, Lasconi se află la al doilea mandat consecutiv de primar al orașului Câmpulung. Înainte de a intra în politică, în 2018, ea a avut o carieră de peste 20 de ani în mass-media, activând ca prezentator și corespondent la Pro TV, dar și ca persoană publică, invitată frecvent în emisiuni de divertisment.
După ce a intrat în turul doi, Lasconi s-a lovit de un val de ură de gen, atât din partea contracandidatului Călin Georgescu, cât și din partea susținătorilor acestuia, care au rostogolit discursul urii și retorică misogină la adresa ei pe rețelele de socializare.
Pe lângă comentariile și postările care o atacă pe candidata USR doar pentru că este femeie, se mai vehiculează și fake-news-ul conform căruia Lasconi urmează să „trimită bărbații în război, în Ucraina” și ”să invadeze țara cu homosexuali”. Aceste două mesaje false sunt intens propagate pe rețelele de socializare, inclusiv cu reclame plătite, atât în comentariile de pe paginile Elenei Lasconi, cât și în postări distribuite pe toate platformele media, în special pe TikTok.
Unul dintre cele mai controversate momente din cariera politică a Elenei Lasconi, președinta USR, a avut loc în noiembrie 2023, când a fost criticată public de propria fiică, Oana, pe rețelele de socializare. Acest lucru s-a întâmplat după ce Lasconi a recunoscut în noiembrie 2023 într-o emisiune TV că a votat „Da” la referendumul pentru familia tradițională din 2018.
Oana, care se declară parte a comunității LGBTQ+, a postat un videoclip pe Instagram în care a afirmat că este „dezgustată și șocată” de votul mamei sale, precizând că nu o va mai susține în cariera sa politică. În urma acestor dezvăluiri, Lasconi s-a confruntat cu un val de critici din partea societății civile, care i-au reproșat, dimpotrivă, faptul că este anti-LGBT.
Elena Lasconi s-a mai confruntat și cu mai multe apariții și declarații electorale care au stârnit controverse și critici. Printre acestea se numără afirmația făcută într-o emisiune la Antena 3 CNN, unde a spus că îngrijește un mușuroi de furnici, precum și declarația conform căreia fructele își păstrează energia doar două ore după ce sunt culese.
Lasconi este, de asemenea, criticată în spațiul public pentru o serie de declarații făcute în cadrul mai multor interviuri, care au evidențiat o lipsă de cunoștințe în domeniul politicii externe. Aceste declarații au fost interpretate de societatea civilă ca fiind dovada unei pregătiri insuficiente pentru funcția de președinte și a alimentat campania de ură împotriva acesteia pe social media.
Diana Șoșoacă, șefa S.O.S România
Diana Șoșoacă este avocată și a fost senatoare în perioada 2020-2024. Aceasta este în momentul de față europarlamentar afiliată propriului partid extremist S.O.S. România. S-a alăturat partidului în 2022, după ruptura de formațiunea extremistă AUR, partidul în care și-a început cariera de politician.
Lidera S.O.S România, Diana Șoșoacă, a candidat în 2024 pentru funcția de primar al Capitalei, însă s-a clasat pe locul 6. Ea a reușit să ajungă în Parlamentul European în 2019, dar cu un scor la limită, minimul de 3%, alături de Luis Lazarus. În ciuda intenției de a intra în cursa pentru președinția României, candidatura Dianei Șoșoacă a fost respinsă de Curtea Constituțională a României (CCR), pe motiv că promovează retorica rusă. În schimb, candidatura lui Călin Georgescu, candidatul pro-rus asumat, nu a fost respinsă.
Fosta senatoare Diana Șoșoacă a devenit cunoscută în perioada pandemiei prin transmisiunile live pe Facebook, alături de George Simion, în care promovau mesaje antivacciniste și se opuneau măsurilor anti-COVID. De asemenea, era activă în organizarea protestelor anti-COVID, alături de AUR, în 2020, în diverse orașe din România.
Șefa S.O.S, Diana Șoșoacă, este unul dintre cei mai activi și populari politicieni pe rețelele de socializare, unde este cunoscută pentru promovarea unor mesaje anti-UE, legionare, pro-ruse, antisemite, anti-NATO și anti-Ucraina. Aceasta este considerată omul Rusiei și datorită vizitelor frecvente la Ambasada Rusiei și discursurile puternice pro-Kremlin.
De-a lungul carierei sale, Diana Șoșoacă a fost implicată în numeroase controverse, devenind cunoscută pentru declarațiile și comportamentele violente și injurioase sau provocatoare. Unul dintre cele mai cunoscute momente ale europarlamentarei S.O.S. a avut loc atunci când a apărut în Parlament cu o hartă a României Mari, în ziua în care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urma să țină un discurs la o ședință de Parlament din România.
În iulie 2024, Diana Șoșoacă a fost escortată din plenul Parlamentului European după ce a apărut cu botniță la gură, invocând restricțiile impuse în timpul pandemiei de Covid-19 și a acuzat autoritățile de la Bruxelles că ”au ucis oameni” în acea perioadă.
Cea mai recentă apariție controversată a fost la sfârșitul lunii noiembrie, când a făcut apologia legionarului Corneliu Zelea Codreanu la troița ridicată în memoria acestuia în satul Tâncăbești. În urma acestui episod, polițiștii au deschis un dosar penal.
Anamaria Gavrilă, șefa POT
Și fondatoarea POT, Anamaria Gavrilă, care deschide lista la Camera Deputaților, în Hunedoara, este fostă deputată a partidului AUR. Gavrilă a plecat din partid în vara lui 2021. A candidat în vară și pentru Primăria Deva, din partea POT.
Partidul Oamenilor Tineri (POT), fondat de Anamaria Gavrilă în iulie 2023, a cunoscut o creștere semnificativă în popularitate în ultima săptămână, după ce reprezentanții lui au declarat public că îl susțin pe candidatul independent pro-rus, Călin Georgescu. Asocierea cu Georgescu le-a oferit o expunere semnificativă, ajutându-i să atragă atenția fără a depune eforturi în promovarea pe social media.
A devenit cunoscută după ce, în 2021, a făcut scandal în faţa sediului din Deva al Serviciului Public Comunitar de Înmatriculări şi Permise de Conducere, pentru că nu avea certificat verde de vaccinare și nu i se permitea accesul în instituție.
Aceasta a fost văzută făcând un live pe TikTok alături de Sorin Constantinescu, fost membru AUR și fondator al unei companii de jocuri de noroc, dar și influencer pe TikTok, cunoscut pentru promovarea conspirațiilor, precum negarea schimbărilor climatice. Mai multe detalii aici.
Lipsa femeilor în politică: o problemă dintotdeauna a României postdecembriste
Totuși, România încă nu excelează în ceea ce privește numărul de femei de politică. Spre exemplu, listele PNL de candidați pentru parlamentare nu au respectat prevederile privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați și legislația electorală, liberalii neavând nicio femeie pe listă. Drept urmare, candidații PNL nu au apărut pe buletinele de vot din diaspora pentru Camera Deputaților.
Lipsa unui număr suficient de femei în Legislativul românesc a fost semnalată și de artista Erika Isac din Generația Z, în melodia „Femei în Parlament”, care a devenit rapid virală. Piesa încurajează femeile să aspire la poziții de lider și subliniază importanța unei mai bune reprezentări a femeilor în Parlament.
Conform unui studiu realizat de Centrul Filia, România se afla în 2023 pe penultimul loc în Uniunea Europeană la puterea politică a femeilor.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
