Îți amintești când ai văzut ultima dată poze cu marea înghețată? Sau când a fost ultima iarnă cu zăpadă din decembrie până în februarie? Ori când ai simțit că toamna e toamnă, cu ploi, mai mărunte sau mai lungi? Știi când în fiecare vară spui că e mai cald decât anul trecut? Și parcă simți că soarele arde mai rău decât altădată deși temperaturile sunt cam la fel?
Și sigur și tu ai sărit din ghete direct în teniși, fără să mai știi cum arată un ”pantof de primăvară”, adică o pereche pe care să o porți în acele luni în care nu e nici prea frig, nici prea cald. Sau poate ai purtat-o, dar nu mai mult de câteva zile consecutiv ori maximum câteva săptămâni tot anul.
Apoi, sigur ai auzit de iernile din ce în ce mai aspre din SUA, de ”vara neagră” din Australia, unde mii de animale și un milion de hectare de vegetație au ars în 2020, ori de seceta extremă din sudul Spaniei care lasă comunități întregi fără apă potabilă zile în șir.
Ei bine, pentru mulți din jurul nostru toate astea fie ”nu există”, fie sunt ”exagerări” ori fac parte dintr-un ”plan mondial de sărăcire a populației”, ori sunt ”manipulările globaliștilor”. Pe scurt, este vorba de fenomenul de negaționism climatic, adică toate teoriile conspirației care susțin că nu există schimbări climatice și, deci, nu avem de ce să ne facem griji și să luăm măsuri pentru combaterea lor.
Promotorii negaționismului climatic ventilează în spațiul public, cu precădere pe rețelele de socializare, informații false (fake news) despre climă, mediu și despre modul în care viețile noastre sunt afectate, de la an la an tot mai mult. Practic, ei ne spun că ceea ce noi simțim ”nu simțim”, de fapt, că e în închipuirea sau în manipularea noastră. Că ceea ce observăm sau resimțim de la an la an tot mai puternic, fie că este vorba de secetă, frig, inundații sau anomalii care apar în natură într-o anumită perioadă a anului nu există.
Negaționism climatic la europarlamentari
Printre persoanele care rostogolesc negaționismul climatic pe rețelele de socializare din România se numără și europarlamentarul Cristian Terheș, în prezent candidat al partidului extremist AUR pentru un nou mandat de deputat european.
Terheș induce ideea că încălzirea globală este ”o sperietoare” asemenea ”glaciațiunii de acum 30-40 de ani”, iar din plenul Parlamentului European duce în derizoriu activitatea militantei pentru mediu Greta Thunberg, despre care spune că ”nu are expertiză” să vorbească populației despre schimbările climatice și spune că activitățile ei sunt pură propagandă. Terheș invocă nevoia de a avea opinii ale specialiștilor în mediu, ca și cum acestea nu ar exista, în pofida studiilor tot mai numeroase și alarmante publicate de la an la an. Vezi aici câteva dintre ele.
Terheș insistă cu un an al doilea discurs despre ”isteria schimbărilor climatice” și spune că locul Gretei Thunberg este ”în școală, nu pe străzi”.
Într-o intervenție video la o emisiune online a lui Robert Turcescu despre ”dictatura Celsius”, Terheș vorbește despre ”minciuni promovate de neomarxiști” și ”o lege care va duce la sărăcirea populației”.
Tot Terheș, fără studii în domeniu, vorbește despre cum cantitatea de carbon din atmosferă ”este normală”.
O altă persoană care pune sub semnul întrebării însăși căldura și principiile de bază ale fizicii este Gheorghe Piperea, avocat de meserie și candidat al partidului extremist AUR la alegerile europarlamentare. Într-o postare pe Facebook, acesta se întreabă dacă e normal ca la umbră să fie mai puține grade și de ce în bordul mașinii este indicată o temperatură mai ridicată decât cea din termometre.
”Nu există încălzire globală”, pe filieră extremistă sau pro-rusă
Negaționismul climatic este susținut și de o altă figură politică din România, Ilan Laufer, fost ministru pentru mediul de Afaceri în Guvernul Mihai Tudose (PSD), actual lider al unui ”bloc suveranist” și fost partener politic al partidului extremist AUR. Ilan Laufer susține că încălzirea globală este ”doar o vrăjeală pentru sărăcirea populației”.
Din ”blocul suveranist” al lui Laufer fac parte, conform acestuia, și Coaliția pentru Națiune, condusă de Dan Chitic, un avocat promovat de organul rus de propagandă Sputnik, adept al ieșirii României din UE, dar și Partidul Neamul Românesc al lui Ninel Peia, antivaccinist și cel care a inventat-o politic pe Diana Șoșoacă, senatoarea asumată pro-Rusia, șefa partidului extremist SOS.
Un alt promotor al negaționismului climatic este Sorin Constantinescu, un personaj-cheie din industria păcănelelor, pe care premierul Marcel Ciolacu l-a acuzat de șantaj și care a fost racolat în cele din urmă de partidul extremist AUR. Detalii, aici.
Constantinescu spune că ”încălzirea globală este o manipulare” și că ”noxele de dioxid de carbon sunt 0,00001, dar atâta ne bagă și cu Greta aia, și cu încălzirea, nu mai vă îmbrăcați cu nu știu ce haine (…) adică suntem foarte manipulabili, de-aia și vor să interzică banii cash” (un alt fake news rostogolit în România, n.red.).
Însă un nucleu puternic al negaționismului climatic în România coincide cu nucleul promotorilor retoricii ruse, așa-ziși jurnaliști care s-au coagulat într-o entitate numită Clubul Român de Presă și din care fac parte printre alții Iosefina Pascal, Adrian Severin, Ion Cristoiu, Cozmin Gușă și Sorin Roșca Stănescu.
- Context.ro a publicat investigația ”Rețeaua minciunilor” în care jurnaliștii arată cine răspândește propaganda pro-Kremlin, conspirațiile și dezinformările în România. Între personaje și cele menționate mai sus.
Cozmin Gușă și fiul său Andrei dețin grupul de ”informare” Gold (din care face parte și radioul cu același nume, amendat de nenumărate ori de Consiliul Național al Audiovizualului pentru dezinformare).
Pe undele radioului Gold FM, care au rostogolit fake-news-uri puternice și narative rusești numeroase despre războiul din Ucraina, s-au propagat și mai multe teorii ale conspirației privind schimbările climatice.
Câteva exemple de negaționism climatic la Gold FM via Facebook, cu Andrei Gușă, Cozmin Gușă, Bogdan Comaroni (jurnalist promovat de grupul ”media” Gold & solidnews, deținut tot de Gușă), Iosefina Pascal și alții:
- Schimbările climatice nu reprezintă o problemă reală: ”Psihoza încălzirii globale va determina largi mase de oameni să petreacă mai mult timp în universul virtual/ Interesul globaliștilor este să ne petrecem cât mai mult timp în lumea virtuală pentru a fi dezinteresați de politicile practicate în lume reală”;
- Escrocheria climatismul pentru ca unii să facă bani: ”Impunerile climatismului sunt escrocherii în baza cărora șmecherii lumii fac mulți bani! Tâmpirea populației e parte din plan” (Bogdan Comaroni este jurnalist și a absolvit Facultatea de Electrotehnică, conform contului său de LinkedIn, dar emite opinii despre rotațiile Pământului și activitatea din jurul lui ca și cum ar avea studii de specialitate);
- UE este ipocrită în lupta împotriva încălzirii globale: Petrișor Peiu susține că UE este ”ipocrită” pentru că alege, după invazia Ucrainei de către Putin, să renunțe la dependența de gazul rusesc și să reintroducă utilizarea cărbunelui: ”Din goana de a renunța la gazul rusesc, Germania și Polonia s-au reîntors la cărbune. Acesta poluează de 2 ori mai mult!”. Petrișor Peiu este un analist economic care propovăduiește naționalismul economic, apropiat de partidul extremist AUR. Detalii, aici.
- Incendiile sunt organizate de om, nu de secetă: Iosefina Pascal vorbește despre ”experimente aberante” asupra climei și despre cum: ”Trebuie să manipulăm clima pentru a combate efectele schimbărilor climatice”. Iosefina Pascal este o apariție frecventă în Sputnik, principala publicație de propagandă a Rusiei, care i-a dedicat aproape 30 de materiale în care era lăudată pentru ”curaj” și ”problemele cheie pe care le semnalează” doar în 2020, când milita împotriva restricțiilor COVID. Detalii, aici.
Context. Ce spun studiile și refugierea specialiștilor pe alte rețele
Unul dintre locurile virtuale unde sunt ventilate conspirații sau se pun la îndoială studii despre schimbările climatice este X-ul (ex-Twitter) lui Elon Musk, după schimbarea algoritmilor de afișare. Spre exemplu, mai mulți oameni de știință au părăsit rețeaua de socializare după ce s-au confruntat cu o avalanșă de insulte și chiar amenințări pe X/Twitter după ce negaționismul climatic a crescut vertiginos după preluarea rețelei de către Musk.
Însuși Elon Musk a declarat, la un eveniment politic organizat de extrema dreaptă din Italia în decembrie 2023 că ”petrolul şi gazele nu ar trebui să fie demonizate pe termen mediu și că ”alarma privind schimbările climatice este exagerată pe termen scurt”, adăugând că mişcarea ecologistă ar fi putut să fi mers prea departe, făcând oamenii să îşi piardă încrederea in viitor. La același eveniment, Musk s-a declarat ”ecologist”.
Andrew Dessler, profesor de științe atmosferice la Universitatea A&M din Texas, susținea că
- „Ca răspuns la aproape orice tweet despre schimbările climatice, sunt inundat de răspunsuri de la conturi verificate cu afirmații înșelătoare sau dezinformate”.
Glaciologul Ruth Mottram, urmărită de peste 10.000 de persoane pe Twitter, a plecat pe altă platformă pentru că:
- „Nu am întâlnit acolo insulte sau chiar persoane care să pună la îndoială schimbările climatice”, spunea ea pentru AFP.
Michael Mann, un important climatolog de la Universitatea din Pennsylvania, el însuși atacat în mod regulat pe internet, consideră că:
- ”Intensificarea dezinformării este organizată și orchestrată de adversarii politicilor climatice”.
Iar exemplele pot continua până la cel puțin 100, numărul de oameni de știință din domeniul climei aproximativ de analiști că ar fi părăsit Twitter-ul din cauza insultelor, după preluarea rețelei de Musk care a transmis că își propusese ca ”oamenii de dreapta să vadă mai mult conținut de stânga și oamenii de stânga mai mult conținut de dreapta”.
De la inuiții din Groenlanda până la copiii din Africa, trecând prin recifele de corali, stațiunile de schi celebre, culturile de cafea, sănătatea mintală a tinerilor, strugurii din care se face șampanie, proviziile de hrană din Tadjikistan, orașele fără apă din Spania, incendiile dezastruoase din Chile, Australia sau Grecia, ori furtunile și inundațiile violente din Europa, ghețarii din Hymalaia sau formele ”incendiare” de fulgere care riscă să apară din cauza descărcărilor electrice prea mari și alte forme extreme de manifestare a vremii și a naturii, toate există, le resimțim mai puternic de la an la an și au legătură cu schimbările climatice.
ONU spunea, în iulie 2023, că schimbările climatice sunt „scăpate de sub control” după ce se înregistrase cea mai caldă săptămână măsurată de meteorologi pe Pământ: ”Cred că trecem la o situaţie catastrofală, aşa cum demonstrează ultimele două recorduri de temperatură”, spunea organizația atunci.
Doar că 2024 a întrecut, cel puțin în primele luni din an, recordurile de temperatură stabilite în aceeași perioadă a anului 2023 și are șanse serioase să fie un an și mai călduros în tot ansamblul lui față de precedentul, spune Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite. Deci se poate și mai cald.
Un raport publicat la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția), în ianuarie 2024, arăta că schimbările climatice ar putea provoca milioane de decese până în 2050, dar şi boli grave şi costuri ridicate pentru sistemele sanitare. Cel mai mare risc este reprezentat de inundaţii, iar autorii studiului au analizat şase consecinţe principale ale schimbărilor climatice: inundaţii, secete, valuri de căldură, furtuni tropicale, incendii de pădure şi creşterea nivelului mării.
Potrivit studiului, citat de Reuters, schimbările climatice ar putea provoca până la 14,5 milioane de decese în întreaga lume până în 2050 şi o povară a costurilor suplimentare în valoare totală de 1,1 trilioane de dolari pentru sistemele sanitare. Citește detalii despre studiu, aici.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
