Pe urmele părinților. Fiul arhitectului Cristodulo și fiica deținutului politic Voicilă s-au întâlnit în Cazino, fostul șantier comunist în care tații lor au îngropat scrisori și poezii

Doi dintre copiii deținuților politici care au reparat Cazinoul bombardat după Al Doilea Război Mondial s-au întors pe urmele părinților, la Constanța. În 19 mai, Apollon Cristodulo și Laura Voicilă au intrat în bijuteria Art Nouveau atât de admirată din 1910 încoace dar care, pentru ai lor, a fost doar o temniță odioasă din anii ’50.

El este fiul arhitectului Ion Cristodulo, care a condus lucrările de reabilitare după Constantin Joja, iar ea, fiica deținutului Nicolaie Voicilă, întemnițat de comuniști la 17 ani, amândoi personaje rupte din filme diferite.

Un filolog cu aura unui ascet, în haine cu motive bucovinene, care amintesc în mod curios de portul armenilor, și o femeie de afaceri energică, într-un deux-piece masculin, alături de fiul său adolescent, au călătorit din Brașov și Ploiești la Constanța, punctul comun din familiile lor măturate de trauma comunistă.  

Apollon Cristodulo și Laura Voicilă, în fața Cazinoului din Constanța (sursa foto: Alexandru Puiu)

S-au cunoscut după ce în presă au apărut știri despre peticul de sac descoperit în pereții Cazinoului și după ce Laura Voicilă a spus, pentru prima dată, povestea tatălui ei. Fiul arhitectului a căutat-o și au stabilit să vină împreună la Constanța, pe urmele părinților, ca să identifice locurile din clădire unde alte bilețele ar fi putut fi lăsate de foștii deținuți politici.

Fiul arhitectului a adus cu el o informație deosebit de importantă pentru recuperarea memoriei grupului celor 100 de prizonieri care s-au perindat în anii ‘50 pe șantierul monumentului devastat de bombardamentele trupelor germane.

Bilețelul descoperit în 9 mai în pereții clădirii conținea 16 nume din cele 100, însă un bilet scris de ultimul supraviețuitor, Mircea Nicolaie, ale cărui memorii au fost recuperate în documentările lui Apollon Cristodulo, sunt menționați 59 dintre cei care au trecut pe la Cazino.

Lista celor 69

Astfel, bilețelul din Cazino și cel lăsat de fostul deținut Mircea Nicolaie au șase nume care coincid, fapt care nu numai că vine să confirme veridicitatea informațiilor deținutului politic, dar reușește să acopere mai bine de jumătate din „catalogul” identității celor care au muncit pe șantierul monumentului-simbol de pe faleza Constanței:

”Lista nu este o noutate absolută. Ea a fost alcătuită, din memorie, și dată publicității de către fostul deținut politic Mircea Nicolae (cel mai tânăr dintre cei 100 de deținuți politici care au lucrat la Cazinoul din Constanța la începutul anilor 50) încă în 2007, când încerca să obțină în instanță drepturi tocmai pentru munca silnică din timpul detenției (Canal, Cazino etc). La momentul respectiv, din păcate, demersul nu a fost încununat de succes. Eu am intrat în posesia formatului ei olograf în 2011, când începusem cercetările pentru lucrarea memorială despre tatăl meu, pictorul și arhitectul Ion Cristodulo. Acesta se intersectase, ca deținut politic, cu Mircea Nicolae de la temnița Jilava (`colocatari` în infama cameră 7 a Fortului) și apoi pe șantierul de la Cazino. După cum se vede, numele arhitectului Cristodulo apare în fruntea listei, imediat după numele marelui arhitect Joja. Amintirile lui Mircea Nicolae despre tata au făcut obiectul mai multor înregistrări devenite la rândul lor publice la vremea respectivă. În contextul actual, lista capătă însă o importanță specială dintr-o altă perspectivă: comparată cu uluitorul petec de sac (cel cu primii 16 care au început lucrările de restaurare; `pisania` cum îi spun eu), dezgropat din tencuiala de la Cazino, se constată că se validează reciproc, șase dintre nume apărând pe ambele liste! Inclusiv cel al lui Nicolae Voicilă, tatăl doamnei Laura Voicilă, cea care, în 19 mai, a participat la emoționantă întâlnire de la Cazino… Mai mult, în aceste condiții avem cumulat practic deja 69 de nume din cele 100 care sunt legate de acest remarcabil episod istoric al detenției politice în România erei bolșevice. Ceea ce înseamnă la urma urmei un mare pas înainte pe cale recuperării poveștii protagoniștilor lucrărilor din anii 50 pentru fixarea memoriei acestora în Muzeul Istoriei Cazinoului, care va funcționa chiar în incinta edificiului după încheierea actualelor lucrări de reabilitare”, a declarat Apollon Cristodulo pentru Info Sud-Est.

”Te trece un fior când știi că ai pus mâna pe un perete pe care ai noștri poate s-au sprijinit, s-au șters de sudoare sau au simțit durere”

Laura Voicilă spune despre fiul arhitectului Cristodulo că este ”o apariție” și că a fost impresionată de întâlnire pentru că este primul și, momentan, singurul urmaș al unui coleg de suferință de-al tatălui său. Fiica lui Nicolaie Voicilă a subliniat câteva diferențe între modul în care cei doi au asimilat trecutul părinților.

Pentru Apollon Cristodulo suferințele tatălui au fost motivația care a stat la baza unor documentări ample și a unor proiecte editoriale inedite despre viața și experiențele trăite de renumitul arhitect în timpul comunismului, iar pentru Laura Voicilă drama tatălui a reprezentat o traumă interiorizată și transmisă, în liniște, din generație în generație:

”Când am ajuns în Constanța, l-am cunoscut pe domnul Cristodulo care m-a impresionat prin apariția sa, este un om cu mai multe pregătiri, inclusiv cu o latură teologică dezvoltată, un om care îți transmite o energie bună. Este primul și singurul urmaș pe care l-am întâlnit, până acum, al unui coleg de-al tatălui meu din detenție. Este emoționant să îi cunoști pe cei ca tine, care au cunoscut la rândul lor drama părinților lor chinuiți în comunism. Pentru mine, drama tatălui a fost un lucru pus sub liniște. N-am vorbit, n-am căutat niciodată să fac publică chestia asta, nici printre prieteni (…) După aceea am intrat în Cazino cu toată lumea și a fost impresionant, pentru că e locul în care tata a dormit, a muncit, a mâncat, a suferit. Din punctul ăsta de vedere, e impresionant. E adevărat că monumentul în sine este impresionant și datorită clădirii impunătoare, a arhitecturii, a tuturor elementelor care îl alcătuiesc, mai ales că monumentul este frumos. Dar te trece un fior rece pe spinare când știi că exact unde ai pus tu mâna pe un perete, acolo poate s-au sprijinit ei, poate s-au șters de sudoare, poate acolo au simțit durere”, a declarat Laura Voicilă pentru Info Sud-Est.

Odată întâlniți, cei doi urmași ai deținuților politici și-au promis că vor colabora cât va fi nevoie pentru a se asigura că recuperarea și punerea în valoare a mărturiilor lăsate în urmă cu 70 de ani se vor fi făcute așa cum merită memoria părinților lor.

”Am vorbit cu domnul Cristodulo și mi-a spus că ar vrea să colaborăm, împreună cu primăria, cu domnul arhitect (Radu Cornescu, n.red.), să facem în așa fel încât să nu se arunce, să nu se piardă, să nu se rătăcească eventualele documente ce vor mai fi găsite. I-am spus că sunt cu totul de acord și poate să vorbească și în numele meu. Vom comunica și vom fi liantul între foștii deținuți politici, asociația foștilor deținuți, primărie, vom fi un fel de secretari care să facă o muncă pe care poate niște foruri oficiale nu au timp să o facă, sau nu au posibilitatea materială și de logistică, și atunci vom comunica și vom împărți așa zisele sarcini”, a explicat Laura Voicilă.

Apollon Cristodulo a avut ideea înființării unui ”triumvirat” format din Asociația Foștilor Deținuți Politici, reprezentată prin fiii urmașilor, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Primăria Constanța, care să supravegheze recuperarea și protejarea mărturiilor istorice care vor fi fost descoperite în Cazinoul de pe faleza Constanței:

”Momentul vizitei din 19 mai pe șantierul organizat pentru renovarea Cazinoului din Constanța a iscat în sufletul meu sentimente amestecate, de bucurie dar și de o anumită tristețe: bucurie și emoție pentru întâlnirea cu Laura Voicilă și fiul acesteia Alexandru, urmași ai lui Nicolae Voicilă, camarad de detenție cu tata; bucuria că primarul Constanței, domnul Decebal Făgădău, a manifestat o evidentă deschidere pentru recuperarea memoriei contribuției deținuților politici din anii 50 la istoria monumentului, inclusiv disponibilitatea domniei sale de a iniția un acord instituțional (cu parteneri `de specialitate`, cum sunt Asociația Foștilor Deținuți Politici și Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului) pentru studierea respectivului episod istoric și fixarea sa în Muzeul Cazinoului; tristețea s-a instalat însă pe parcursul vizitei efective în clădirea fostului cazino, pe de-o parte, din cauza imaginii dezolante a clădirii în ruină și, pe de altă parte, tocmai că distrugerile extinse par a confirma temerea că este puțin probabil să se găsească și alte înscrisuri ale deținuților politici. Cu atât mai mare – colosală, de-a dreptul – se dovedește importanța petecului de sac cu cele 16 nume”, a mai povestit Apollon Cristodulo în urma vizitei la Constanța.

Laura Voicilă l-a completat spunând, mai în glumă mai în serios, că va face naveta la Constanța până când va vedea finalizat ”proiectul de suflet” în care s-a angajat emoțional din momentul în care a intrat în Cazino:

”O să mă întorc acum cu satisfacția că se vorbește despre ei, despre tatăl meu, și mă voi întoarce ca să văd și să supraveghez, dacă pot spune așa, poate e mult spus, modul în care se descoperă și se pun în valoare documentele care vor fi descoperite, dacă acestea vor fi găsite. Mă voi întoarce cu siguranță, de câte ori va fi nevoie. Și consider că acum am intrat într-un proiect, un proiect benevol, de suflet, nu un proiect economic așa cum fac la muncă. E un proiect aparte față de viața mea normală de până acum, pe care trebuie să îl duc la capăt cât mai bine, mai ales ca să îl ajut cât pot de mult pe domnul Cristodulo care cunoaște mult mai multe lucruri decât mine”, a transmis Laura Voicilă.

După vizita Cazino, fiii urmașilor au mers la Primăria Constanța, unde au discutat cu Decebal Făgădău despre propunerea lor de a lua parte la recuperarea memoriei deținuților politici care au renovat monumentul în anii ’50. Făgădău a înaintat varianta implicării instituției primăriei și nu a primarului în ”triumviratul” propus de urmașii deținuților politici și le-a garantat acestora că va fi semnat un pact de colaborare în acest sens:

„Am toată deschiderea pentru o colaborare instituțională care să funcționeze dincolo de liderii de moment, iar fiecare dintre cele trei părți să contribuie la scrierea acestui nou capitol la Constanța, într-un loc al începuturilor. Dincolo de dramele personale, de dramele de familie ale celor care au lucrat acolo, este un capitol neștiut despre Cazinoul nostru și care, în mod evident, mi-aș dori să fie valorificat, expus. Nu putem vindeca rănile trecutului dacă le trecem sub tăcere. Trebuie să vorbim despre poveștile de viață ale acestor oameni. Cred că trebuie să tratăm cu respectul cuvenit, într-un loc emblematic, aceste pagini de istorie. Vă mulțumesc pentru cadoul de spațiu și timp pe care mi l-ați oferit astăzi”, a transmis Decebal Făgădău printr-un comunicat de presă trimis în urma întâlnirii.

Apollon Cristodulo a venit însoțit de bunul său prieten Alexandru Puiu, iar Laura Voicilă și-a adus fiul, pe Cristian Alexandru Petre, care s-a întors acasă profund marcat de locurile unde bunicul său era întemnițat când avea chiar de vârsta lui. La întâlnire au mai participat Aurel Șeitan, membru al Asociației Foștilor Deținuți Politici Constanța, împreună cu soția sa, și Radu Cornescu, arhitectul delegat de Primăria Constanța pentru a supraveghea lucrările de reabilitare ale Cazinoului. Toți s-au despărțit promițându-și „la revedere”.

Foto/video: Cristian Andrei Leonte

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții: