S-au întâlnit, într-o marţi la prânz, pe 1 iulie, la Constanţa, două personaje: Radu şi Loretta. Radu Mazăre, primar al Constanţei şi Mamaiei din anul 2000 şi Loretta Sanchez, membru al Congresului S.U.A, influent senator democrat al Comisiei pentru Apărare şi al Comisiei pentru Securitate Internă. La masă, primarul Mazăre a venit cu albumul de fotografii ale fetelor, o bună parte minore probabil, care au defilat la carnavalul din 5 iulie în carele alegorice. Demnitarul american a aflat că există o decizie a Consiliului Local Constanţa, din 26 martie 2013, care a a decis că promovarea turismului la Marea Neagră românească se face cu obligativitatea confecţionării carelor alegorice şi a prezentării de fete dansante.
Loretta Sanchez, care finalizase inspecţia oficială la baza militară a SUA de la Mihail Kogălniceanu şi vizita de lucru la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a venit cu impresii. Nu a mai apucat să le împărtăşească oficialului urbei pentru că, vorba edilului din Mamaia, „dacă nu ne-am pupat de 30 de ori, nu ne-am pupat deloc. Am băut, am alea…”
În ultima vreme, Constanţa este din ce în ce mai interesantă pentru o bună parte dintre puterile lumii, S.U.A. în primul rând. Pentru cine are răbdare să urmărească, oficiali civili şi militari din Uniunea Europeană şi de la Washington ajung constant la malul mării. Nu pentru turism, ci pentru afaceri. Ei, înaintea noastră, au văzut ceea ce noi, locuitorii, doar sperăm.
Se pregăteşte, fără doar şi poate, administraţia post- Mazăre. Cum Constanţa beneficiază de un potenţial enorm din punct de vedere strategic, economic şi uman, acum se fac, cel mai probabil, estimările şi proiecţiile pe termen mediu şi lung. O bază militară americană la mai puţin de 30 de kilometri distanţă, cel mai mare port de la Marea Neagră, capacităţi uriaşe de dezvoltare a infrastructurii şi de înfiinţare a zonelor industriale (inclusiv preferenţiale), resurse energetice foarte mari (neconvenţionale, gaze de şist, petrol şi gaze marine) sunt doar câteva dintre perspective. Loretta Sanchez, care a sosit la Constanţa la puţină vreme după vizita secretarului de stat al Apărării al SUA, este sigur că l-a pupat pe primar şi că a privit amuzată fetele din fotografii. Raportul ei oficial cuprinde, însă, doar informaţii miltare, strategice şi economice.
Comeseanul ei, primarul Radu Mazăre, a fost teribil de ocupat cu instruirea participanţilor la carnavalul din Mamaia, din seara de 5 iulie. O palidă consolare pentru proiectele lui estivale din Madagascar, pe care justiţia le-a anulat, interzicându-i ieşirea din ţară.
De 14 ani, Mazăre şi consiliile locale succesive obediente au ratat toate marile oportunităţi de a des-chide Constanţa şi Mamaia spre o dimensiune europeană şi mondială. Lipsesc investiţiile în producţie, în tehnologie, cercetare şi chiar în tu-rism. Nicio mare companie străină nu a intrat pe teritoriul „republicii” de la malul mării: forţa de muncă, pregătită de cea mai mare universitate din Sud Estul României (Universitatea „Ovidius” din Constanţa, unde Radu Mazăre nu a călcat niciodată în cei 14 ani de mandat), are doar debuşee slab calificate. Oraş de ospătari, chelneri, vânzători şi fete care dansează. Instituţiile de cultură au fost suprimate încă din 2004, sălile de spectacole au fost date uitării, patrimoniul istoric fa-bulos al Constanţei este neglijat, furat, nepus în valoare. Niciun mo-nument al Constanţei nu a fost renovat în cei 14 ani. Niciunul. Nu s-ar spune că domnul primar nu adoră istoria: toate rolurile din carul alegoric sunt memorabile. Nu îl interesează, însă, că stăpâneşte oraşul cel mai plin de trecut din întreaga Românie.
Infrastructura oraşului este devastată: străzi, parcuri, trotuare, utilităţi, pieţe alimentare, transport public, instituţii. Oraşul acesta cu care alegorice nu este spălat niciodată, faţadele clădirilor (vechi sau noi) nu sunt vreodată renovate şi armonizate în sens urbanistic, cartierele au devenit insalubre, sufocate de maşini şi dughene. Altădată un adevărat mozaic etnic şi religios, astăzi nu găseşti decât nepăsare pentru comunităţile etnice: sinagoga este o ruină, marea moschee din Piaţa Ovidiu arată jalnic, geamia „Hunchiar” este încojurată de terase, Biserica Catolică „Sf. Anton” este situată pe o stradă impracticabilă. Improvizaţii şi kitsch. Cine are curiozitatea să meargă la Primăria Constanţa va descoperi o clădire improprie înconjurată de hambare din lemn şi folii de plastic, cu taburete albe şi blonde implacabile în dotare.
Nicio viziune a viitorului pentru aşa- numita „zonă metropolitană”: cartiere (să le spunem aşa) de case înghesuite la marginile de nord şi de sud ale oraşului, fără asfalt şi utilităţi, cu străzi înguste, fără niciun respect pentru un plan urbanistic şi o decenţă arhitectonică. Vegetaţia oraşului, acolo unde mai există, tinde să fie înlocuită de betoane sau, pentru bucuria bucureştenilor veniţi vineri seara, cu căldări în care vieţuiesc palmieri. La ora aceasta, Constanţa nu deţine niciun parc amenajat. Niciunul. Nu are nicio promenadă. Niciuna.
Mass- media din Constanţa nu a ţinut să publice, cu curaj, onestitate şi consecvenţă, niciun serial despre mutilarea prezentului şi trecutului. O televiziune locală, care emite în întreaga ţară, este sponsorizată din bani publici şi de firme care au monopolizat serviciile oraşului. Presa scrisă, în cea mai mare parte, supravieţuieşte doar datorită contractelor. E aproape sigur că singura temă de discurs despre administraţia locală este legată de carnaval, de fete, de plaja „Cabo”. Nimic altceva. Se mai adaugă complicităţile celei mai mari părţi a clasei politice locale, a şefilor administraţiei, patronatelor şi intermediarilor. Partidele politice din Constanţa nu au construit, nici după 14 ani, vreun proiect politic şi nici nu au configurat vreun candidat redutabil. În plus, la Constanţa nu există încă societate civilă. Agresiunea constantă a administraţiei publice locale asupra istoriei, mediului, moralităţii, pieţei forţei de muncă, banilor cetăţenilor nu a fost niciodată, în 14 ani, condamnată sau măcar semnalată cum se cuvine.
Radu Mazăre este un lider autoritar, inflexibil, inteligent şi animal politic redutabil. A înţeles mereu că o deschidere, cât de mică, a oraşului către ţară sau spre exterior ar fi fatală pentru supremaţia sa absolută. Constanţa ar fi câştigat enorm şi, e-vident, ar fi intrat în topul celor mai dinamice oraşe. Pe de altă parte, locuitorii nu s-ar mai fi mulţumit doar cu carnaval şi fete.
Eficienţa ideilor electorale (pachetele, cartierul social, transportul public gratuit, distracţia din Mamaia) şi construcţia politică i-au asigurat lui Radu Mazăre, pe termen lung, o supravieţuire fără egal. Rezultatul este spectaculos: cel mai longeviv primar din istoria Constanţei.
- EXPLICATIV Ce este Transnistria, fâșia dintre Republica Moldova și Ucraina pe care Putin ar putea să o anexeze după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie - 24 februarie 2024
- What is the Gaza Strip, from where the Hamas terrorists launch their rockets: Conceptualized to be the Hong Kong of the Middle East, today it is one of the world’s poorest and most densely populated territories - 9 octombrie 2023
- Ce este Fâşia Gaza, locul de unde pleacă rachetele teroriștilor Hamas: Gândită să devină Hong Kong-ul Orientului Mijlociu, astăzi este unul dintre cele mai sărace și dens populate teritorii din lume - 8 octombrie 2023