România și-a întărit, la finalul săptămânii trecute, angajamentul de a crește tranzitul de cereale ucrainene pe teritoriul țării noastre la patru milioane de tone pe lună, o mișcare importantă într-un conflict diplomatic între Rusia și restul lumii pentru a garanta siguranța alimentară în mai multe zone din lume. În timp ce dronele rusești se apropie tot mai mult de teritoriul românesc, lupta pentru produsele agricole de export ale Ucrainei rămâne una din cele mai mari mize ale războiului.
În urma unei întâlniri la care au luat parte înalți reprezentanți din Uniunea Europeană, Statele Unite, Ucraina și Republica Moldova, ministrul transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că au fost luate decizii menite să crească semnificativ cantitatea de grâne care trece lunar prin România – de la 2,5 milioane de tone în luna august, la aproximativ 4 milioane de tone în termen de câteva luni.
Dezvoltarea infrastructurii, implementarea în această toamnă a proiectului european de navigație pe Sulina și aducerea de noi piloți care să traverseze canalul se numără printre măsurile menționate de oficiali în cadrul conferinței.
Totuși, stabilirea acestei ținte vine într-un context geopolitic complicat. Interesele economice proprii ale mai multor state din UE intră în conflict direct cu încercările de a spori traficul de cereale ucrainene către țările în dezvoltare care depind de aceste produse.
Grânele ucrainene – monedă de circulație internațională
Vicepremierul ucrainean, Oleksandr Kubrakov, a ținut să menționeze faptul că de la 17 iulie, când Rusia s-a retras din inițiativa privind transportul grânelor prin Marea Neagră, porturile ucrainene de pe Dunăre au fost atacate de peste 100 de ori.
Intenția clară a Rusiei este de a elimina toate opțiunile Kievului de a-și exporta cerealele, iar România rămâne unul din cele mai importante puncte de tranzit pentru aceste produse. Numai prin portul Constanța, scrie Economedia, au trecut peste 9 milioane de tone de cereale ucrainene în primele 8 luni ale lui 2023, o cantitate care deja a depășit-o pe cea din 2022.
Ritmul transporturilor a început deja să scadă, totuși, iar în condițiile în care Ucraina este unul dintre cei mai mari exportator de cereale din lume, strategia rusească poate avea efecte devastatoare asupra economiei și securității alimentare la nivel mondial. La finalul lui 2022, după luni de război, scrie DW, în ciuda distrugerilor, 10% din grâul aflat pe piața alimentară globală provenea din Ucraina. Pentru orz, procentul era de 13%, iar pentru porumb, 15%.
Astfel, orice acțiune majoră ce vizează cerealele ucrainene poate avea un efect de domino asupra economiei mondiale, ceea ce de altfel a fost deja demonstrat. La mijlocul lui iulie, când au început bombardamentele asupra porturilor ucrainene, zeci de mii de tone de cereale au fost distruse într-un timp foarte scurt.
Ca răspuns, indicii internaționali au înregistrat o creștere practic peste noapte a prețurilor grânelor, ceea ce a dus la panica despre cum alimentele ar putea deveni inaccesibile în unele din cele mai sărace zone ale globului. Organizațiile de profil au prezis creșteri ale prețurilor chiar de zeci de dolari pe tonă.
În acest context, din perspectiva Republicii Moldova, reprezentată vineri de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spânu, dezvoltarea relațiilor cu Kievul pe segmentul transportului de cereale are două elemente cruciale: solidaritatea cu Ucraina în fața agresiunii rusești, dar și beneficii economice pe termen lung.
Sentimentul a fost împărtășit de Magda Kopczynska, directorul general al Direcției de Mobilitate și Transport a Comisiei Europene, care a promis susținerea continuată a comisiei pentru proiectele de transport ale cerealelor pe axa Kiev-București-Chișinău.
Statele Unite, prin Jim O’Brien, șeful Biroului de Sancțiuni al Departamentului de Stat, au pus accent pe riscul de securitate pe care Rusia îl reprezintă pentru România și NATO, dar și pe riscul general pentru securitatea alimentară. Potrivit diplomatului american, susținerea SUA pentru inițiativele de transport de grâne este și o mișcare strategică menită să submineze strategia rusească din ultimele luni.
Ciocnirea dintre interesele mondiale și cele locale
Vestea bună este că în ciuda eforturilor rusești, rezervele mondiale de alimente nu se confruntă cu o amenințare existențială, conform Organizației Internaționale a Cooperării Economice și Dezvoltării (OECD), citată de Euronews.
OECD nu prezice o creștere dramatică a prețurilor alimentare, în ciuda distrugerilor cauzate de Rusia și a schimbărilor recente de vreme, dar punctează faptul că este important ca statele să rămână calme și să nu destabilizeze piața prin măsuri restrictive asupra exporturilor.
Situația este, totuși, puțin mai complicată în practică. Joi, cu o zi înainte de conferință, Uniunea Europeană a luat decizia de a nu reînnoi restricțiile stabilite la începutul lunii pentru importul de cereale ucrainene în cinci state europene. Măsura a fost luată, la acel moment, pentru a proteja economiile locale de un influx de produse ucrainene care i-ar fi afectat negativ pe fermierii din Bulgaria, Polonia, Slovacia, Ungaria și România, scrie Associated Press.
Trebuie amintit faptul că aceste restricții nu au oprit cerealele din a trece prin teritoriile statelor respective, ci au făcut doar imposibil ca ele să pătrundă pe piețele lor naționale. Acum, fermierii se tem că produsele venite din Ucraina le vor invada piețele și vor duce la scăderi semnificative ale prețurilor.
Evenimentele din ultimele zile au generat răspunsuri radical diferite în țările vizate. Pe de o parte se află România și Bulgaria, a cărui parlament a votat să ridice restricțiile naționale impuse produselor ucrainene, scrie Politico.
În schimb, Polonia, Slovacia și Ungaria au anunțat noi restricții naționale pentru alimentele exportate de Ucraina. Dintre acestea, răspunsul Ungariei este cel mai radical. Budapesta a restricționat importul a 24 de produse alimentare ucrainene, nu numai cereale, și și alte legume, produse din carne, miere și ouă.
Vizavi de acest subiect, ministrul Sorin Grindeanu a punctat vineri la Constanța faptul că în ultima ședință de guvern, de joi, au fost deja aprobate subvenții pentru fermieri, ca să poată face față oricărei decizii luate la nivel european, însă situația nu este ușor de rezolvat peste tot.
Spre exemplu, Polonia este în an de alegeri, amintește Reuters, iar fermierii sunt un segment vital al bazei electorale a Partidului Lege și Justiție, aflat în prezent la guvernare. Cu alegeri dificile în mai puțin de o lună, nemulțumirea unui grup important de alegători ar fi o mișcare riscantă pentru conservatorii polonezi.
Până și în România, deciziile luate cu privire la produsele agroalimentare ucrainene nu au fost lipsite de controverse. Mai multe asociații de agricultori au cerut sâmbătă guvernului să interzică importul anumitor produse ucrainene în România, scrie G4media.
Asociațiile au afirmat că aceste măsuri ar fi esențiale pentru salvarea fermierilor români și au precizat faptul că, în condițiile în care un stat precum Polonia, unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei, a luat asemenea măsuri pentru a-și proteja agricultorii, nu există motive pentru care România să nu procedeze la fel.
În fața acestei situații, premierul Marcel Ciolacu i-a asigurat luni pe fermieri că, dacă vor apărea solicitări de export către România, va cere miniștrilor Agriculturii și Economiei să facă un ordin comun pentru a prelungi perioada de restricții încă 30 de zile, scrie G4Media. Prim ministrul a adăugat faptul că nu poate închide căile de comunicare cu guvernul ucrainean, dar a garantat faptul că niciunul din cele patru produse ținute sub interdicție până în prezent nu va fi important în România.
Întreaga situație este, la drept vorbind, marcată de confuzie și multiple conflicte de interese la nivel european. Kievul a criticat dur măsura luată de UE încă de la început, scrie Euronews, iar Franța și Germania și-au exprimat propriile îngrijorări pentru integritatea pieței unice europene.
Nici măcar instituțiile europene nu au fost scutite de neînțelegeri interne. La începutul lunii mai, Janusz Wojciechowski, Comisarul European pentru Agricultură, care este polonez, a declarat că restricțiile ar trebuie menținute până la finalul anului, ceea ce contrazicea direct poziția oficială a instituției pe care o reprezenta. Comisia s-a distanțat public de afirmațiile polonezului, făcute în baza unor opinii personale, și a menținut faptul că nu va reînnoi restricțiile de la 15 septembrie.
Lupta pentru cereale – Tactici și planuri pentru viitor
Indiferent de reacțiile naționale, faptul clar este că menținerea aprovizionării cu cereale din Ucraina este o problemă nu doar de solidaritate. Uniunea Europeană și alte organizații internaționale continuă să pună accent pe importanța produselor ucrainene pentru zeci, dacă nu chiar sute de milioane de consumatori aflați preponderent în țări în dezvoltare, cum ar fi numeroase state africane.
Rusia, conștientă de acest fapt, a încercat în repetate rânduri să se folosească de promisiunile unei noi înțelegeri la Marea Neagră pentru a determina Occidentul să accepte diverse concesiuni, cum ar fi reconectarea băncii sale agricole la sistemul de plăți SWIFT, scrie BBC.
Cu negocieri stagnante în această direcție, importanța căilor alternative de export a devenit mult mai clară, vineri, la Constanța, iar eforturile aliaților Kievului se îndreaptă spre încurajarea de relații economice benefice pentru toate părțile implicate.
În privința îngrijorărilor fermierilor europeni, UE a convins Ucraina să ia măsuri legislative proprii pentru a se asigura că produsele sale agricole vor trece prin țările învecinate fără a dăuna economiilor locale.
Marea Neagră nu este în totalitate abandonată, totuși. Duminică, două nave civile au folosit un coridor de siguranță temporar creat de Kiev pe mare pentru a ajunge în portul Odesa, pentru prima oară de când Rusia a părăsit inițiativa grânelor, scrie Voice of America. Navele vor transporta în jur de 20.000 de tone de grâne către țări din Africa și Asia.
Autoritățile de la Bruxelles au anunțat că va avea loc o întâlnire cu toate statele Uniunii Europene interesate de problema transportului de grâne ucrainene, iar îndemnul oficial al UE este ca Polonia, Slovacia și Ungaria să abordeze problema în mod constructiv, arată Politico.
- Zeci de protestatari pro-Palestina, arestați în mai multe campusuri universitare din SUA/ Antisemitismul “nu va fi tolerat”, anunță universitățile - 25 aprilie 2024
- Maraton de fact checking, organizat de Funky Citizens la Constanța/ Studenții Universității Ovidius vor verifica dezinformări din spațiul public cu ajutorul jurnaliștilor / Info Sud-Est, partener al evenimentului - 24 aprilie 2024
- Un profesor la Facultatea de Arte din Constanța, singurul regizor român care concurează pentru Palme d’Or, la Festivalul de la Cannes, cu filmul “Trei kilometri până la capătul lumii” - 24 aprilie 2024
