Refat Ciubarov este liderul tătarilor crimeeni și una dintre cele mai puternice voci de opoziție din peninsula anexată ilegal de ruși în 2014. E populată masiv de ruși și minoritar de tătari crimeeni. De ce minoritar? Pentru că rușii i-au ucis și alungat timp de secole. De la Ecaterina cea Mare.
Pentru cine nu știe ce înseamnă Peninsula Crimeea, lecția de istorie e foarte simplă: A fost întotdeauna a tătarilor, doar că au apărut rușii. În 2014, cel mai agresiv și cunoscut episod recent, dar ea fost preluată și rasă agresiv etnic de ruși începând cu 1783 când a fost anexată de Imperiul Rus, apoi tătarii au fost, în 1944, alungați ilegal din peninsulă.
Tătarii crimeeni, chiar dacă s-au mai întors după 1990, nu și-au mai revenit niciodată ca popor. După 2014, arestările și tot surghiuniul lor e fix cum speră un rus putinist să fie. Mai multe state, între care și Canada sau Olanda, consideră această exterminare rasială ca fiind genocid.
Interviu realizat de Andreea Pavel, la 12 decembrie 2025
Traducere asigurată de Metin Omer, istoric, cercetător științific, Universitatea „Ovidius” din Constanța
Reporter: Cum arată viața tătarilor crimeeni rămași în peninsulă după 2014?
Refat Ciubarov: Motivul pentru care invadatorii ruși au ocupat Crimeea, teritoriul nostru natal, este de a transforma-o în bază militară la Marea Neagră. Din acest motiv, toți cei care trăiesc acolo și nu acceptă ocupația, sunt priviți ca niște dușmani și sunt supuși presiunilor.
În curând se fac 12 ani de la anexare, scopul rușilor este pe de-o parte să îi determine pe tătarii crimeeni să părăsească peninsula, iar pe de cealaltă parte este să așeze ruși în peninsulă, sunt 1 milion de cetățeni ruși aduși în peninsulă după anexare.
În prezent rusifică peninsula, nu a mai rămas nici măcar o școală în limba ucraineană, erau 14 școli în limba tătară crimeeană, dar pe toate le-au transformat în școli cu predare în limba rusă.
Erau 14 școli înainte de anexare. Școlile au rămas, dar acum sunt în limba rusă.
Aici trebuie să explicăm că Timp de 45 de ani tătarii crimeeni au trăit în exil după deportare, în perioada sovietică.. Timp de 50 de ani noi nu am avut școli. După ce ne-am întors în teritoriul nostru natal am am început să deschidem școli cu mare dificultate. 14 școli sunt puține, dar a trebuit să luăm totul de la început, să pregătim curriculumul, profesorii etc. A fost un proces dificil și abia când începusem să se miște lucrurile în acest sens și să ne revitalizăm limba maternă, au anexat peninsula, au venit rușii și au distrus tot.
Trebuie să mai spun că invadatorii ruși, Moscova, știu foarte bine sentimentele tătarilor crimeeni. Poporul nostru își cunoaște foarte bine istoria și memoria lui funcționează foarte bine.
Toate greutățile pe care le-am trăit de mai bine de 200 de ani au avut legătură cu Rusia. Atunci când Imperiul Rus a anexat Crimeea în 1783 populația era doar tătar crimeeană. Noi aveam de 342 de ani Hanatul Crimeei, un stat foarte important.
În secolul al XIX-lea rușii au rusificat Crimeea pe care au anexat-o. Scopul Rusiei a fost să curețe peninsula, să rusifice totul
O să menționez două momente istorice.
Primul are legătură și cu România, cu oamenii de pe aceste pământuri, cu aceste locuri:
1853-1856 Războiul Crimeei: Atunci a existat o coaliție, Imperiul Otoman, Franța, Anglia, Sardinia s-au aliat împotriva Imperiului Rus. Atunci tătarii crimeeni au avut mari speranțe că coaliția va câștiga și peninsula va fi eliberată. Coaliția chiar a câștigat. Și au existat înțelegeri importante și potrivit Păcii de la Paris Crimeea a rămas sub controlul Rusiei. Ce au făcut rușii? În 4 ani au expulzat cel puțin 200.000 de oameni.
Străbunicii tătarilor de astăzi au fost nevoiți atunci să părăsească Crimeea.
În 1944 nu mai era Imperiul Rus, era URSS. În naul 1944 Stalin a deportat întreaga populație în diferite locuri din Asia Centrală, în zpone îndepărtate ale Uniunii Sovietice. În 3 zile peste 240.000 de oameni, femei, bătrâni, copii, au fost puși în vagoane de animale și trimiși în exil, în Asia Centrală.
Atunci, din cauza bolilor, a greutăților, foamei, jumătate din populație a murit. Timp de 45 de ani, poporul nostru nu a stat degeaba, mișcarea noastră națională a inițiat demersuri pentru întoarcerea pe teritoriul natal.
Regimurile comuniste, nu numai în Uniunea Sovietică, dar și în alte țări controlate de Uniunea Sovietică, în România, Germnaia, au căzut în anii 80, atunci când poporul nostru s-a întors în Crimeea era deja parte a Ucrainei independente.
Acest proces de întoarcere și reașezare în Crimeea a durat 23 de ani. În toată această perioadă noi am susținut forțele democratice din Ucraina, să fie parte a UE, să fie o țară la standarde democratice. Ce aș vrea să spun se părea că noi chiar aveam șanse pentru a ne reface ca națiune în Ucraina și existau aceste șanse.
Dar în 2014, în Crimeea a venit iar Moscova a intrat iar armata rusă. Moscova știa foarte bine, și rușii știau foarte bine că tătarii crimeeni nu voiau ca rușii să fie prezenți acolo.
Dar trebuie să spun și că faptul că atunci când armata rusă a intrat în Crimeea nimeni în afară de tătarii crimeeni nu a ieșit să protesteze în piețe, pe străzi..
Din populația de 2,35 milioane a Crimeei noi eram 300.000, nu e cine știe ce. Spre exemplu erau în peninsulă 500.000 de etnici ucraineni, majoritatea erau etnici ruși.
Au ieșit doar tătarii crimeeni să protesteze pentru că noi eram cei care știam foarte bine ce poate face administrația rusă. Dar ce pot face 300.000 de oameni. Dar măcar întreaga lume a văzut că tătarii crimeeni sunt pregătiți să își apere locurile natale.
Ca urmare, viziunea Ucrainei s-a schimbat în mod pozitiv față de tătarii crimeeni, pentru că noi am depus eforturi pentru a apăra integritatea teritorială a Ucrainei.
Rușii au văzut iar cât de mult tătarii crimeeni nu iubesc rușii. În primul rând au interzis Medjilsul Național al Tătarilor Crimeeni și au început presiunile asupra membrilor acestora. Pe 5 iulie 2014 pe mine m-au scos cu forța din Crimeea, apoi a început judecata. M-au pedepsit șase ani.
Doi colegi ai mei au fost închiși. Ahtem Ciygoz a fost condamnat la 8 ani de înschisoare. După 3 ani, cu ajutorul președintelui Turciei Ahtem Ciygoz a fost eliberat, a venit la Kiev, acum e membru al Radei de la Kiev.
Celălalt coleg Nariman Djelal a fost închis în 2021, a fost condamnat la 17 ani, considerat terorist, extremist. Ce făcea de fapt, nu accepta ocupația rusă, pentru că el conisdera Croimeea parte a Ucrainei, țara tătarilor crimenei. Am reușit să-l eliberăm după 3 ani cu ajutorul organizațiilor internaționale și al președintelui Erdogan. Nariman Djelal acum este ambasadorul Ucrainei în Turcia.
Eu am menționat două persoane, dar în acest moment 325 oameni de-ai noștri sunt închiși, de diverse etnii din peninsulă, din aceștia 170 sunt tătari crimeeni. Aproximativ 56% din cei închiși. De ce menționez asta pentru că procentajul populației noastre este 12% în Crimeea, dar în cazul deținuților politicilor majoritatea este tătară crimeeană. Motivul este că Moscova îi vede pe tătarii crimeeni ca pe niște dușmani și vrea să îi facă să plece din Crimeea.
Rep: Dar de ce mulți încearcă să părăsească Crimeea?
R.C.: În primul rând, tătarii crimeeni fac tot posibilul să rămână în teritoriul lor natal și fac tot posibilul să rămână acolo.
Poporul nostru care a rămas acolo îi critică foarte tare pe cei care pleacă. Există și un slogan: ”Trăiește în Crimeea”. Poporul nostru spune că invadatorii vin, pleacă, dar tu trăiește în Crimeea.
Poporul nostru știe că e foarte greu să te mai întorci din exil, zeci de persoane urmași ale celor care au fost deportați trăiesc încă în Siberia, Uzbekistan iar rușii înțeleg foarte bine acest lucru și ne scot din Crimeea cu forța. Poporul nostru a depus eforturi să rămână în Crimeea, dar în 2022 a izbucnit războiul.
Și în septembrie 2022, rușii au declarat mobilizarea. Am văzut atunci că rușii îi pun în prima linie pe bărbații tătari crimeeni.
I-au folosit pe tătari ca masă de care se puteau debarasa și ca o metodă de a scăpa de ei. Carne de tun, dar și ca să scape de ei.
Spre exemplu, într-un sat a venit mobilizarea pentru 100 de persoane, nu erau tătarii crimeeni majoritari, dar din 100 au luat 80 tătari crimeeni.
Mejisul național al tătarilor crimeeni a dat o declarație prin care au spus că nu acceptă mobilizarea că nu e normal să lupte împotriva fraților lor, să facă orice să scape de mobilizare. Oamenii știau foarte bine ce au de făcut și dacă nu exista această declarație. Mii de tineri au plecat atunci din peninsulă pentru a scăpa de mobilizare..
Rep.: Cum vedeți viitorul peninsulei dacă va fi eliberată și, dimpotrivă, dacă va fi recunoscută ca fiind rusă, în contextul războiului?
R.C.: Istoria tătarilor crimeeni ne arată faptul că dacă peninsula va rămâne sub ruși tătarii crimeeni nu au niciun viitor.
Atunci Putin va duce la îndeplinire ce a început Ecaterina, ce a continuat Stalin, tătarii crimeeni vor fi eliminați din țara lor natală.
Eu v-am povestit mai mult din perspectiva tătarilor crimeeni, dar ar trebui să ne uităm și la o perspectivă mai largă: așa cum spuneam a transformat Crimeea într-o foarte puternică bază militară.
În perioada sovietică, pe teritoriul Crimeei, un teritoriu mic, 28.000 km pătrați, erau 18 aeroporturi,. Rușii le-au reparat pe toate. Sunt 250 de garnizoane în Crimeea, rachete, drone, tot felul de sisteme, Crimeea e acum o foarte mare garnizoană militară.
Este clar că Rusia face asta pentru a-și putea continua expansiunea, pentru a amenința zona Mării Negre, a Mării Mediterane, țării pe care le consideră inamice, țările membre NATO.
Folosește Crimeea pentru a controla Marea Neagră și Marea Mediterană, vrea să folosească peninsula împotriva României, Georgiei, Turciei.
Pentru a obține pacea, Ucraina ar trebui să cedeze teritoriile și astfel se ajunge la pace, spun unii.
E o foarte mare minciună: Cedarea acestor teritorii nu va duce la sfârșitul războiului. Întrebarea dumneavoastră este foarte potrivită, în această perioadă se discută foarte mult despre viitorul acestor teritorii ocupate de ruși. Și pe noi ne deranjează foarte tare poziția președintelui SUA: El spune „Voi nu mai aveți puterea să eliberați Crimeea, cedați-o”.
Din păcate acest politician nu înțelege că peninsula nu este doar un punct de pământ pe hartă. De fapt, când spune asta spune de fapt că tătarii crimeeni ar trebui să dispară. Politicienii care spun că peninsula trebuie cedată nu înțeleg că de fapt spun că războiul trebuie să continue.
Rep.: Poate câștiga Ucraina războiul fără ajutorul SUA?
R.C.: E o întrebare dificilă. Nu sunt specialist militar dar înțeleg că în comunitățile din Europa nu există resurse, arme suficiente pentru a continua războiul. Din țările europene, sprijinul material, financiar ar putea fi suficient, dar nu și cel militar.
Rep.: Se implică tătarii crimeeni cumva în război? Sunt o voce în negocieri?
R.C.: Acolo unde se iau deciziile vocea noastră nu a fost auzită încă. Poziția Medjlisului Național al Tătarilor Crimeeni și al tătarilor crimeeni este că viitorul poate fi decis doar de două părți: Ucraina pentru că peninsula este parte a Ucrainei și tătarii crimeeni pentru că patria tătarilor crimeeni e Crimeea, acolo s-au născut, au trăit de sute de ani, acolo au avut un stat, acolo este toată viața lor.
Rep.: Ce așteptări aveți de la Kiev în privința situației tătarilor crimeeni atunci când peninsula va fi eliberată? Ce statut trebuie să aibă tătarii crimeeni? Care este cea mai bună soluție pentru tătari din punctul dumneavoastră de vedere?
R.C.: Cea mai bună formulă e o Crimee cu un statut special în cadrul Ucrainei: o regiune autonomă în Crimeea, cu drepturile tătarilor crimeeni respectate. Astfel, noi vedem Crimeea ca o autonomie tătară-crimeeană. Pentru că populația de acolo au venit după ce noi am fost deputați. Nu poate fi o autonomie a celor care au venit ulterior.
Toate populațiile au un stat mamă dar tătarii crimeeni nu. Aș vrea să spun ceva despre vocea tătarilor:
Ieri am avut câteva discuții la București. Una dintre întâlniri a fost cu doamna ministru de Externe a României,. În această întâlnire am pus această problemă cum facem și la alte întâlniri, în alte țări.
România are o poziție bună în UE. Politicienii români sunt în contact cu Ucraina în ce privește tratativele de pace și vocea lor este ascultată. Noi am rugat-o pe doamna ministru ca ori de câte ori participă la o discuție legată de viitorul Crimeei, oricine, orice ar spune să întrebe care va fi viitorul tătarilor crimeeni.
În acest moment se discută pe baza a trei documente în privința războiului: Unul dintre ele menționează garanțiile de securitate pentru Ucraina. Este foarte important, dacă s-ar semna pacea acum este nevoie de aceste garanții pentru a preveni un război viitor, dar și tătarii crimeeni au nevoie de garanții.
Trump spune că noi am putea recunoaște Crimeea de facto, foarte bine, tu poți recunoaște de facto, dar dacă rămâne sub controlul Rusiei care va fi situația tătarilor crimeeni. De aceea marea noastră rugăminte către toate țările democratice, către toți liderii, politicienii, parlamentele, atunci când vorbesc despre Crimeea e să vorbească despre viitorul tătarilor crimeeni.
Noi am trăit de multe ori în istoria noastră astfel de greutăți, am menționat de Războiul Crimeei, dar pot să amintesc și de Yalta din februarie 1945, atunci trei oameni au decis viitorul întregii lumi, Roosvelt, Churchil, Stalin.
Rep.: Cum apreciați relația dintre dictatorul rus Vladimir Putin și președintele Donald Trump, raportat la soarta și viitorul Ucrainei? De ce Ucraina este agresorul mai degrabă și Rusia mai degrabă aliat?
R.C.: Este dificil să răspund la această întrebare, n-aș vrea să spun niște conspirații. Mie mi se pare că America, ditamai democrația, este ca un arbitru între un invadator și țara care a fost invadată. Pentru a pune capăt războiul în primul rând trebuie să pui presiune asupra invadatorului.
Este foarte simplu din perspectiva noastră să pui capăt războiului, invadatorul trebuie să se retragă, atât. Dar pare că Trump se ferește să pună presiune pe Rusia și Putin. De ce? Nu am un răspuns.
Este ușor să pui presiune pe partea mai slabă, pe cea invadată. Ce ar putea să spună mâine-poimâine: Continuați războiul, nu vă mai dăm arme. Dar ar trebui să i se spună președintelui SUA că nu mai e vorba de războiul Ucrainei, ci despre siguranța întregii lumi. Poziția Americii influențează de acum viitorul lumii.
Rep.: Ce așteptări aveți de la diaspora tătară crimeeană referitor la viitorul peninsulei și mă refer aici în mod special la diaspora din România? Cum vă poate ajuta diaspora și ce ar trebui să facă și cum ar putea să contribuie la asigurarea unui viitor optimist pentru tătarii crimeeni?
R.C.: În primul rând este importantă poziția tuturor statelor UE și din acestea, mai ales a României este foarte importantă.
Viitorul Ucrainei și al României sunt legate, împărțim aceeași regiune, geografie. Ce a pățit Ucraina, poate păți și România.. Dacă Ucraina nu va rezista, ce a pățit Ucraina vor păți și celelalte state din jur. Diaspora noastră din România a devenit o parte de nedespărțit a societății românești.
Timp de 170 de ani tătarii din România s-au integrat foarte bine în societatea românească și pentru că avem legături foarte strânse sunt foarte importanți pentru a explica ce se întâmplă în Crimeea, de aceea și avem legături strânse. Cele mai mari diaspore sunt în Turcia, aproximativ 5 milioane și în România, aproximativ 40.000.
Ceea ce ne unește pe noi este Crimeea. Pentru a ne păstra identitatea trebuie să depunem eforturi să trăim în libertate în Crimeea. Dacă poporul nostru rezista acolo, și diaspora din România își va păstra identitatea. Tătarii din România își iubesc țara, România, sunt foarte bine integrați aici, la fel și cei din Turcia, sunt cetățeni turci și când ne unim în jurul Crimeii, ducem cu noi și țările din care facem parte, le unim.
Nu aș vrea să se interpreteze ca pe ceva spus cu patos dar tătarii pot crea punți și prietenii între țările din acest spațiu.
Rep.: Cum arată relațiile dintre tătarii crimeeni și cei din Rusia (spre ex. Tatarstan), cum se raportează tătarii din Rusia la cei din Crimeea? Sunteți o comunitate compactă?
R.C.: Tătarii de Kazan, din Tatarstan, sunt o națiune separată, diferită. Și ei sunt un popor turcic. S-a înrăutățit și situația popoarelor care au suferit de pe urma politicilor ruse de-a lungul anilor. Dacă v-ați uita pe statisticile de mobilizare în război din Rusia veți vedea niște lucruri foarte interesante:
Din Moscova, Sankt Petersburg sau alte orașe mari sunt foarte puține persoane luate în război, dar din regiunile în care trăiesc alte etnii, minorități, încearcă să-i ia pe toți în armată.
Yakuții, urdmuți, bașkurți, tătari încearcă să-i păcălească, să le ofere bani și să-i ia în armată. Liderii acestor popoare care trăiesc în exil au înțeles acest lucru și fac declarații în care arată cum Moscova încearcă să folosească războiul și ca să scape de aceste popoare, de minorități.
Rusia folosește acum și soldați din Asia Centrală, spre exemplu uzbeci, kârgâzi, tadjici, păcâlindu-i, oferindu-le bani, Coreea de Nord, Columbia, încearcă să folosească alte popoare ca să promoveze ideile ruse.
Aș vrea să mai menționez ceva legat de această întrebare.
Unii spun că Putin și dacă vrea nu mai poate să oprească războiul. Cei care spun asta spun că dacă acest război se va opri, vor începe luptele pe plan intern: În Cecenia, Daghestan, aceste zone sunt pregătite să își declare independența.
Frații noștri ceceni din Ucraina luptă în armata ucraineană pentru a apăra Ucraina. În Tatarstan, Baskurdistan, celelalte regiuni, oricât de mare ar fi presiunea rusă oamenii au sentimente anti-ruse. Așa spun unii specialiști: după Primul Război Mondial, Imperiul Rus s-a destrămat, URSS s-a destrămat după războiul din Afganistan și al altor aventuri, pare că Federația Rusă ca un stat care a păstrat sentimente imperialiste se va destrăma după războiul din Ucraina. Noi ne dorim foarte tare asta.
Rep.: Cum este să fii considerat terorist și interzis în Rusia? Vă simțiți vânat, în pericol? Vă este frică? În ce limbă vorbiți cel mai des, ucraineană, tătară sau rusă?
R.C.: N-aș putea spune că e vorba de frică, dar unul din motivele pentru care rușii au luat decizia asta este ca să îmi provoace greutăți. Spre exemplu, prefer să nu merg în anumite state, nu vreau să le menționez pentru că unele sunt încă sub influența instituțiilor speciale ruse.
Dar aș putea să spun că ultimul stat care m-a ținut mult la frontieră a fost Moldova, acum 2-3 ani, nu a fost cine știe ce dar m-au ținut vreo 2-3 ore la frontieră, pentru că rușii încearcă să folosească Interpolul, iar moldovenii au acordat o mare atenție acestor hârtii pregătite de ruși pentru Interpol.
Dar după Maia Sandu relațiile s-au îmbunătățit foarte mult.Acum nu mai este nicio problemă. Era în perioada lui Dodon.
Rep.: Care a fost cea mai mare greutate după ce ați fost interzis în Rusia?
R.C.: Să vă povestesc ceva. Cu aceste crime pe care le fac rușii au dat naștere unei foarte mari opoziții în multe părți. Așa cum am spus poporul nostru a fost deportat în perioada lui Stalin și eu m-am născut în exil. În Uzbekistan. Tatăl meu a fost deportat când avea 13 ani, tatăl meu a decedat la 30 martie 2014, era bolnav. Dar la 30 martie rușii deja anexaseră Crimeea.
L-am înmormântat pe tatăl meu înconjurați de oamenii FSB. Când avea 13 ani a fost deportat de soldații ruși și atunci când l-am înmormântat pe tatăl meu tot cu soldați ruși.
N-o să uit niciodată asta față de poporul rus.
Poate asta, ceea ce am spus este pentru mine o foarte mare tragedie, dar eu când am fost în 2022 în localitățile din jurul Kievului pe care le-au bombardat rușii a fost un șoc. Clădiri de 12 etaje puse la pământ, oameni printre dărâmături, oamenii nu ar face așa ceva, nu înțeleg când rușii au devenit atât de barbari. Chiar nu înțeleg.
Unii spun că ar trebui să te înțelegi cu ei.
Am mai spus într-un interviu, dar aș vrea să vă spun și dumneavoastră.
Noi când trăiam în Uzbekistan aveam în curte un câine. Ca orice copil îmi plăceau foarte mult câinii. Dar a turbat și când am auzit i-am dus apă, însă el a sărit pe mine, era legat.
Am strigat la tatăl meu, i-am spus că a sărit pe mine, tata l-a chemat pe medicul veterinar, care i-a spus că a turbat și trebuie omorât. Eu am auzit asta și m-am aruncat în brațele tatălui meu și am început să plâng, să nu îl omoare, să-i dea medicamente.
Tata m-a mângâiat pe creștet, mi-a zis că nu se poate, câinele turbat trebuie omorât. Mama m-a luat de acolo și nu știu ce s-a întâmplat. Sigur l-au omorât. Putin este un câine turbat. Nu există altă șansă.
Rep.: Și de ce nu se ridică poporul rus?
R.C.: Aș fi vrut să spun că poporul nu are nicio vină, că trăiește sub frică, e o situație specială. Dar din punctul meu de vedere, adânc înrădăcinat în ei, rușii acceptă ce face Putin.
Nu-și dau seama că suntem în sec. XXI când nu mai este nevoie de expansiune teritorială, ci de tehnologie, au rămas în secolele XIX, XVIII. Au anexat Crimeea și au spus că este teritoriul lor. Bombardează Ucraina și spun: ”Ăsta e poporul nostru”, dar sunt convins că dacă mâine vin aici vor găsi și aici un motiv să spună că e pământul lor.
Rep.: În câți ani îi vor ierta ucrainenii pe ruși?
R.C.: Eu sunt istoric și în istorie s-au întâmplat multe situații ca asta. Poate dacă ar fi să spunem niște perioade, sute de ani, 500 de ani, 1000 de ani.
După Al Doilea Război Mondial, popoarele s-au iertat între ele pentru ce s-a întâmplat în 10-15 ani.
Ucrainenii nu-i vor ierta niciodată pe ruși, niciodată.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
