După 50 de ani de activitate politică, Joe Biden a devenit preşedintele SUA, la 78 de ani. Este cel mai în vârstă preşedinte din istorie care îşi începe mandatul, cu mult peste Ronald Reagan (69 de ani) sau Donald Trump (70 de ani). Experienţa fără precedent pentru un locatar al Casei Albe va fi menită să aştearnă peste America un sentiment de linişte, după patru ani în care mai nimeni nu a avut un somn odihnitor.
America nu a fost fragmentată doar de Donald Trump. Acesta a moştenit o acumulare de tensiuni şi nemulţumiri vechi de aproape trei decenii. După prăbuşirea regimurilor comuniste europene, lumea a intrat accelerat într-o eră a globalizării, care a indus o dezindustrializare rapidă a Americii de Nord şi a Europei şi a transformat R.P. Chineză într-o „fabrică mondială”. Speranţa împărtășită de preşedintele Bill Clinton că dezvoltarea industrială şi creşterea nivelului de trai vor convinge regimul de la Beijing să atenueze abuzurile şi opresiunea interne nu a fost împărtăşită. Cum nici Donald Trump nu a reuşit, prin gesturile sale de bunăvoinţă istorică, să îl convingă pe dictatorul din Coreea de Nord, Kim Jong-un, să reducă nivelul ameninţărilor militare din Asia de Est.
Personalitatea magnatului imobiliar, fără experienţă politică, ajuns la Casa Albă în urma unui vot antisistem în 2016, a conturat imaginea unei ţări împărţite în tabere ireconciliabile: democraţi şi republicani, albi şi persoane non-albe, bogaţi şi săraci, conservatori şi corecţi politici. Aceasta este o realitate veche: ea a rămas pe agenda politicilor democrate şi republicane de-a lungul timpului fără a avea parte de o rezolvare coerentă. Intrarea unui grup de manifestanţi gălăgioşi în clădirea Capitoliului, la 6 ianuarie 2021, a indus opinia unui stat fragilizat şi a unui Executiv incapabil să accepte tranziţia. Dar, dacă priveşti mai atent, incidentul acesta stă mai degrabă la rubrica de ştiri senzaţionale în media şi reprezintă mai puţin o vulnerabilitate a instituţiilor americane.
În acest context, Joe Biden va oferi în primul rând predictibilitate.
Nu trebuie să vă aşteptaţi la un decalaj major faţă de politicile Administraţiei Trump
În jumătate de secol de activitate politică, noul preşedinte american a exprimat şi acţionat în aproape tot ceea ce compune politicile interne şi externe ale Americii. Experienţa pe care o aduce este uriaşă iar mecanismele de funcţionare ale aparatului administrativ nu are secrete pentru Joe Biden. În felul acesta, SUA vor beneficia de cea mai completă expertiză pe care un preşedinte a avut-o de-a lungul istoriei.
Politica internă va fi dominată de Partidul Democrat: acesta are majoritate şi în cele două camere ale Congresului dar are şi avantajul că, după plecarea lui Donald Trump, Partidul Republican va fi obligat la o reaşezare majoră. În opoziţie, republicanii trebuie să decidă şi ce vor face în viitor cu trumpismul, cu ideile izolaţioniste şi conservatoare lansate şi promovate de Administraţia Donald Trump. Această situaţie va avantaja şi mai mult pe democraţi în prima parte a mandatului preşedintelui Joe Biden, oferind acestuia puteri executive şi legislative cu totul neobişnuite în ultimele decenii.
Ceea ce vom vedea şi afla este cum va recupera America deteriorarea prestigiului în anumite spaţii geopolitice, în primul rând în Europa de Vest, cum se vor soluţiona traumele istorice ale dezbaterii rasiale interne şi, desigur, care va fi amploarea răspunsului la ameninţările globale. Pentru că acestea din urmă, precum R.P. Chineză, Rusia, terorismul islamic, sunt identificate în acelaşi mod cu Administraţia Trump.
Preşedintele Joe Biden nu a promis atât de mult refacerea multilateralismului în sistemul relaţiilor internaţionale pe cât s-ar crede. A amintit despre nevoia unei „reconstrucţii” a alianţei atlantice (cu NATO şi Uniunea Europeană) şi de o relansare a vecinătăţii cu Canada. Este de aşteptat o încălzire rapidă a raporturilor cu Germania, Marea Britanie şi Franţa dar şi menţinerea relaţiilor privilegiate de securitate şi alianţă cu statele din flanul răsăritean al NATO (Polonia, România şi statele baltice). În acelaşi timp, destul de rapid SUA vor redeveni parte a Acordului climatic de la Paris sau a celui privind cooperarea trans-pacifică. Totuşi, relaţiile cu Republica Islamică Iran nu au şanse să devină nici paşnice, nici cordiale atâta vreme cât Teheranul va refuza condiţionările controalelor resurselor sale nucleare şi va continua politica agresivă regională, inclusiv prin sprijinirea formaţiunilor teroriste.
În acelaşi timp, Administraţia Biden nu doar că va continua conflictul cu R.P. Chineză dar este de aşteptat ca acesta să intre într-o nouă etapă. Războiul comercial cu Beijingul a fost intens mediatizat de Donald Trump dar democratul Barack Obama este cel care a deschis ostilităţile (când Joe Biden era vicepreşedinte). Iar noul secretar de stat al SUA, Anthony Blinken, a fost foarte explicit în ceea ce priveşte prognoza relaţiilor dintre Washington şi Beijing: „China reprezintă o provocare în creştere, probabil cea mai mare provocare cu care ne confruntăm din partea unui stat naţional”. Efectele pandemiei coronavirus dar şi tendinţele hegemonice ale preşedintelui Xi Jinping în Pacific, Asia de Est şi de Sud-Est vor accentua aceste divergenţe. De asemenea, după câştigurile financiare realizate de Donald Trump prin creşterea taxelor vamale la produsele chinezeşti şi la relocarea firmelor care produceau pe teritoriul chinez, este greu de crezut că Administraţia Biden va face eforturi de a se reangaja în avantajarea exporturilor Beijingului.
Nici Federaţia Rusă nu va beneficia de mai multă înţelegere din partea democraţilor. Ba, dimpotrivă, dacă Donald Trump a evitat cel mai adesea acţiuni în forţă la adresa manifestărilor Moscovei, este de aşteptat ca preşedintele Joe Biden să lase foarte puţine şanse unei reconcilieri. Aceasta şi pentru că, în calitate de vicepreşedinte, actualul locatar al Casei Albe a condamnat acţiunile ruse de ocupare a teritoriilor din Ucraina, în 2014, el fiind şi iniţiatorul sancţiunilor internaţionale la adresa Kremlinului, valabile şi astăzi.
Unde vor fi semnalate schimbări majore faţă de Donald Trump?
Cel mai sigur, Administraţia Joe Biden va angaja toate resursele politice de care dispune pentru a reconstrui dialogul social intern. Clivajele rasiale, de gen, regionale, de cultură şi educaţie sunt apanajul agendelor publice ale Partidului Democrat, iar numirile simbolice în funcţiile administrative în noua echipă tocmai acest aspect semnalează. Participarea vicepreşedintelui Kamala Harris la decizia administrativă va fi menită să atenueze rupturile grave semnalate în ultimii ani iar mobilizarea electorală a comunităţilor netradiţionale în favoarea lui Joe Biden la alegerile din noiembrie 2020 indică aşteptări enorme.
Acestea vin şi pe fondul unei evoluţii nefericite a economiei, grav gripată de efectele pandemiei coronavirus de aproape un an. Într-o intervenţie publică, Joe Biden a acuzat direct Administraţia Donald Trump pentru eşecul gestionării acestei situaţii, menţionând că America s-a aflat cu mult în urma altor state din acest punct de vedere. „În mod tragic – a declarat Joe Biden – singurul loc în care Donald Trump a făcut ‘America First’ este răspunsul eşuat la coronavirus: 4% din populaţia lumii a avut 20% din decesele globale”.
Dacă este aproape sigur că politica americană în Orientul Mijlociu, în special cea demarată de Donald Trump în legătură cu recunoaşterea oficială a Israelului de către statele arabe, nu va avea refluxuri, schimbări importante sunt de aşteptat în ceea ce priveşte relaţiile SUA cu autocraţiile regionale. Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman, preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, preşedintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sissi sunt personajele care nu vor mai avea acces la bunăvoinţa Casei Albe aşa cum s-a întâmplat în timpul Administraţiei Trump. Acest lucru este atât de evident încât preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a început deja demersuri de împăcare istorică cu Uniunea Europeană, în aşteptarea înrăutăţirii vizibile a tratamentului acordat de Washington.
Administraţia Donald Trump a reuşit să consemneze, în ultimele zile de mandat, două momente fără precedent, imprevizibile: intrarea demonstranţilor în clădirea Capitoliului, fără acceptul organelor de ordine, şi lipsa ceremoniei oficiale de primire dintre predecesori şi succesori la Casa Albă (pentru prima dată după mai bine de un secol şi jumătate). Preşedintele Joe Biden anunţă o epocă mai predictibilă şi mai plină de tact, dar cu tactică. Cum va merge America pe noul ei drum?
- EXPLICATIV Ce este Transnistria, fâșia dintre Republica Moldova și Ucraina pe care Putin ar putea să o anexeze după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie - 24 februarie 2024
- What is the Gaza Strip, from where the Hamas terrorists launch their rockets: Conceptualized to be the Hong Kong of the Middle East, today it is one of the world’s poorest and most densely populated territories - 9 octombrie 2023
- Ce este Fâşia Gaza, locul de unde pleacă rachetele teroriștilor Hamas: Gândită să devină Hong Kong-ul Orientului Mijlociu, astăzi este unul dintre cele mai sărace și dens populate teritorii din lume - 8 octombrie 2023