Israelienii lui Mazăre: un fugar și un afacerist condamnat la 12 ani cu executare în primă instanță

Click pe butonul din dreapta jos pentru vizualizarea hărții

În 10 ianuarie 2017, Avraham Morgenstern a fost condamnat, în primă instanță, de Tribunalul București la 12 ani de închisoare cu executare. Procurorii DNA l-au acuzat pe afaceristul israelian de două infracțiuni de evaziune fiscală al căror prejudiciu depășește 10 milioane de euro. Avraham Morgenstern are relații apropiate cu Radu Mazăre și Emilian (Elan) Schwartzenberg. Cei trei prieteni împart și un dosar penal pentru dare și luare de mită.

Evaziune de 10 milioane de euro cu banii primiți de la Primăria Constanța condusă de Radu Mazăre

În dosarul în care a fost condamnat de judecătorii Tribunalului București, Avraham Morgenstern este acuzat de procurorii DNA că societatea Shapir Structures SRL, al cărei administrator era, s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale către stat, producând un prejudiciu în sumă totală de 45.694.558,5 lei (peste 10 milioane de euro) compus din: 27.723.810,65 lei taxa pe valoarea adăugată şi 17.970.747,85 lei impozit pe profit.

Afaceristul nu a înregistrat toate veniturile obținute din trei contracte pe care le-a încheiat cu regiile aflate în subordinea Primăriei Constanța. Contractele au fost obținute de Morgenstern pe vremea când primăria era condusă de Radu Mazăre, iar directorii regiilor respective erau persoane apropiate de Mazăre.

Astfel, în doar trei ani, Avraham Morgenstern a obținut contracte în valoare de aproape 40 de milioane de euro de la Primăria Constanța, prin Regia de Administrare și Exploatare a Domeniului Public și Privat (RAEDPP) și prin SC Confort Urban SRL. RAEDPP era condusă de Radu Babuș, un tânăr social-democrat cu o avere impresionantă, care, în 2014, a fost cercetat de procurorii DNA pentru că, în calitate de director al RAEDPP, a stabilit cu intenție o valoare diminuată pentru o suprafață de teren din stațiunea Mamaia (un alt dosar în care Radu Mazăre este trimis în judecată). Ulterior, Babuș a fost scos de sub acuzare din lipsă de probe.

Practic, societatea administrată de Morgenstern nu a înregistrat facturile fiscale aferente veniturilor din cele trei contracte și a înregistrat cheltuieli fictive în sumă totală de peste 65 de milioane de lei. Sumele înregistrate fictiv erau aferente unor servicii de ”consultanță și asistență tehnică” oferite de offshore-urile cipriote Larton Consultants ltd. și Comrad Leasing ltd., ambele societăți fiind controlate tot de Avraham Morgenstern.

Conform informațiilor furnizate de DNA, veniturile neînregistrate corespunzător au provenit din următoarele contracte:

– Un contract încheiat la 22.12.2011, între Shapir Structures SRL, firma administrată de Avraham Morgenstern, și RAEDPP Constanța, având ca obiect proiectarea și execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţii „Construire unităţi locative modulare în Municipiul Constanţa şi lucrări tehnico-edilitare aferente” – Campus social Henri Coandă – peste 40 milioane lei, venituri neînregistrate corespunzător;

– Un contract încheiat la 10.12.2008 între Shapir Structures SRL și SC Confort Urban SRL, având ca obiect ”Reabilitarea tramei stradale a municipiului Constanţa”;

– Un contract încheiat la 23.02.2012, între Shapir Structures SRL și SC Confort Urban SRL, având ca obiect ”Lucrări de mentenanţă, reparaţii şi întreţinere a tramei stradale din Municipiul Constanţa, inclusiv marcaje” – peste 100 de milioane de lei, valoarea totală a veniturilor neînregistrate.

Firma care a „explodat” în 2008 datorită monopolului și contractelor cu Primăria Constanța. Shapir Structures a fost băgată în faliment după arestarea afaceristului și are datorii de 80 de milioane de euro

După arestarea omului de afaceri israelian, presa locală din Constanța a publicat mai multe articole referitoare la datoriile colosale pe care le înregistra firma sa și la falimentul care amenința firma Shapir Structures.

Din 2008, societatea lui Avraham Morgenstern a obținut monopolul asupra lucrărilor de reabilitare a tramei stradale și asupra construcțiilor de amploare (cartierul pentru tineri, cartierul pentru asistați social etc), câștigând pe bandă rulantă licitațiile organizate de Primăria Constanța.

Însuși Radu Mazăre avea numai cuvinte de laudă la adresa israelianului și a societății administrate de acesta. La 16 iunie 2010, între două contracte obținute de Shapir, fostul primar declara: ”Cu Shapir lucrăm de nouă ani la programul de asfaltare şi fac una dintre cele mai bune lucrări din toată ţara”. Altfel spus, Mazăre lucra cu Morgenstern din 2001. Shapir Structures a fost înființată în anul 2000, adică în același an în care Radu Mazăre a ajuns primarul Constanței. Colaborarea dintre cei doi avea să înceapă doar câteva luni mai târziu. În toată perioada în care Mazăre a fost primarul Constanței, firma Shapir Structures s-a bucurat de contracte uriașe obținute în urma licitațiilor pe care le câștiga fără drept de apel după ce alți participanți la licitație ”se poticneau”: ”Când am dat drumul construirii de locuinţe ieftine am ales opt constructori din Constanţa numai că, între timp, doi dintre ei s-au poticnit. Cei de la Shapir au intrat în locul lor”, povestea Radu Mazăre într-o conferință de presă din 2010.

Doar în mandatul 2008-2012 al lui Radu Mazăre, firma Shapir Structures a primit, de la Primăria Constanța sau prin regiile subordonate primăriei, contracte în valoare de 150 de milioane de lei, echivalentul la aproape 40 de milioane de euro. Aceste venituri nu au fost înregistrate corespunzător în evidența contabilă a societății și au făcut obiectul speței în care Morgenstern a fost condamnat, la începutul anului 2017, la 12 ani cu executare în primă instanță pentru evaziune fiscală și un prejudiciu de 10 milioane de euro.

În 2014 au început problemele penale atât pentru Radu Mazăre, cât și pentru afaceristul israelian Avraham Morgenstern. După arestarea preventivă a celor doi, pare că au început problemele și pentru societatea Shapir Structures. Ulterior arestării celor doi prieteni, firma a intrat în faliment și înregistrează datorii de 80 de milioane de euro la 150 de creditori. Jumătate din valoarea datoriilor este revendicată de Avraham Morgenstern, prin intermediul altor firme pe care le controlează.

Dosarul șpăgii pentru cartierul asistaților social. Construcții modulare la preț de imobile din BCA

În afara dosarului în care a fost condamnat în primă instanță la 12 ani cu executare pentru evaziune fiscală și un prejudiciu de 10 milioane de euro, Avraham Morgenstern mai este judecat într-o speță.

În aprilie 2015, acesta a fost acuzat de procurorii DNA și pentru că i-ar fi dat mită 175.000 de euro lui Radu Mazăre care, în schimbul acestei sume, l-ar fi ajutat pe israelian să câștige licitația pentru construirea cartierului de asistați social. Mai mult decât atât, pe parcursul derulării proiectului, Primăria Constanța a suplimentat suma aferentă lucrărilor cu aproape un milion de euro.

La 1 aprilie 2016, Radu Mazăre, fratele acestuia, fostul parlamentar PSD Alexandru Mazăre, și Avraham Morgenstern au fost trimiși în judecată pentru mai multe fapte de corupție. Procurorii susțin că, pe fondul demarării programului de construire a Campusului ”Henri Coandă”, destinat asistaților social, Avraham Morgenstern a vrut să își asigure câștigarea licitației care urma să fie organizată de Primăria Constanța.

Astfel, conform procurorilor DNA, în cursul anului 2011, omul de afaceri i-a remis lui Radu Mazăre, primar la acea vreme, suma de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câștigarea licitației ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (aproximativ 10 milioane de euro). Magistrații susțin că din suma totală, 95.000 de euro au fost transferați spre contul personal al primarului, iar 80.000 de euro către contul pus la dispoziție de fratele primarului, Alexandru Mazăre. Ambele conturi au fost deschise la o bancă din Israel.

Banii, primiți în mai multe tranșe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparținând unor societăți offshore, conturi deschise la bănci din străinătate. Procurorii susțin că, în schimbul acestor sume de bani, Mazăre a efectuat o serie de demersuri ce intrau în sarcina atribuțiilor sale de serviciu (ex. inițierea unor hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziție sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de inculpatul Morgenstern Avraham). În declarațiile de avere completate în perioada 2011-2012, frații Mazăre nu au menționat conturile personale deschise la o unitate bancară din Israel și nici sumele de bani primite de la omul de afaceri israelian.

Într-o conferință de presă organizată în cartierul asistaților după începerea urmăririi penale din acest dosar, Radu Mazăre încerca să le explice locatarilor din „Henri Coandă” că este cercetat pentru că ”i-a luat de pe stradă pe amărâți și le-a oferit un acoperiș deasupra capului”.

Tot în conferința respectivă, Radu Mazăre a insistat asupra ”celui mai mic preț cu care se construiesc locuințe în România”, de 286 euro/mp, atât cât a costat metrul pătrat construit de Shapir Structures în cartierul asistaților social (locuințe modulare).

Prețul nu este deloc mic, iar acest lucru a fost confirmat la acea vreme de doi investitori imobiliari din Constanța care au vorbit presei locale, sub anonimat, despre costurile ridicării unui bloc. Cei doi investitori au explicat faptul că prețul plătit de Primăria Constanța pentru locuințele modulare este exagerat și nejustificat, având în vedere că un bloc din BCA, cu structură din fier, beton, vândut ”la cheie”, putea fi construit cu maximum 300 de euro/mp (doar construcția propriu-zisă, fără teren, la fel ca în cazul cartierului ”Henri Coandă”, construit pe terenurile care aparțineau primăriei).

Elan Schwartzenberg, intermediarul șpăgii

Din dosarul care îi vizează pe Morgenstern și Mazăre, la 30 mai 2016, procurorii DNA au disjuns speța în care Elan Schwartzenberg este acuzat de complicitate la dare de mită. În prezent, pe numele omului de afaceri este eliberat un mandat de arestare în lipsă și este dat în urmărire internațională, procurorii susținând că ”inculpatul s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală”.

Magistrații susțin că Elan Schwartzenberg a fost liantul în traseul banilor, de la Morgenstern la Mazăre, și a fost acuzat de complicitate la dare de mită. Astfel, conform procurorilor, în anul 2011, Schwartzenberg l-a ajutat pe Morgenstern să îi dea lui Mazăre suma de 175.000 de euro pentru facilitarea câştigării licitației în urma căreia s-a construit Campusul social ”Henri Coandă”.

Ajutorul acordat de Schwartzenberg a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăți offshore (societate al cărei beneficiar real era) și, pe de altă parte, ”a facilitat relația dintre Mazăre și Morgenstern, fiind prieten cu amândoi”, susțin procurorii DNA.

Societatea offshore este înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operațiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg, în calitate de beneficiar real și puse în executare de o altă persoană.

În serialul „Panama Papers”, jurnaliștii de la RISE Project au arătat că firma despre care procurorii DNA susțin că ar fi intermediat șpaga pe traseul Morgenstern-Mazăre a fost înființată prin casa de avocatură panameză Mossack Fonseca: ”DNA susține că afaceristul Avraham Morgenstern ar fi transferat, prin intermediul unei companii offshore, o sumă de peste 280.000 de euro în contul firmei Melici Management Inc din Insulele Virgine Britanice. Mai departe, banii ar fi ajuns la Radu Mazăre și la fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre. Procurorii menționează că beneficiarul real al firmei Melici Management Inc este chiar Elan Schwartzenberg. În arhiva Mossack Fonseca se regăsesc documente legate și de compania Melici Management Inc. Firma offshore a fost înregistrată în 2 ianuarie 1998 în Insulele Virgine Britanice, în aceeași perioadă cu Blue Ribbon Asstes LTD și Garthmore Management – alte două căsuțe poștale comandate de Elan Schwartenberg prin intermediul casei de avocatură panameze și folosite ca paravan în afaceri din România”, arată jurnaliștii RISE Project.

Schwartzenberg și contractele cu primăria lui Mazăre: monopolul afișajului stradal din Constanța

În anul 2004, Radu Mazăre a semnat un contract de colaborare cu o firmă care a obținut monopolul pe întreaga activitate de afișaj, reclamă și publicitate pe domeniul public și privat al municipiului Constanța. Contractul a fost semnat pe o perioadă de 15 ani.

Taxele percepute în contractul semnat de Radu Mazăre în anul 2004 sunt de 13 ori mai mici decât taxele prevăzute în contractele semnate de predecesorul său, în anul 2000. În afara sezonului estival, taxele sunt micșorate cu 25%, iar societatea nu este obligată să plătească taxa de colaborare dacă panourile nu sunt ocupate cu reclame.

Doi dintre asociații firmei sunt Ionuț Barbu și Elan Schwartzenberg.

La licitația în urma căreia a fost atribuit contractul de afișaj stradal s-au înscris exact trei firme deși, până în anul 2004, panotajul stradal fusese împărțit între 11 societăți. Asociații tuturor celor trei firme au legături puternice cu trioul Mazăre-Constantinescu-Strutinsky, iar procentele de creștere înaintate de cele trei societăți ridică semne de întrebare cu privire la derularea procedurii de licitație. Firma declarată câștigătoare a primit în concesiune serviciul de reclamă și publicitate stradală pentru 15 ani, deținând astfel monopolul în acest segment.