Ioan Stanomir: “Centenarul a devenit, prin abuz, un cuvânt aproape detestat”/”Analfabetismul funcțional este criteriul de recrutare politică”

Miercuri, 5 decembrie, în Sala Senatului a Universității „Ovidius” din Constanța a avut loc conferința susținută de profesorul Ioan Stanomir, dar și lansarea volumului „La Centenar. Recitind secolul României Mari”, publicat la Editura Humanitas.

Evenimentul a fost deschis de prodecanul Facultății de Istorie și Științe Politice, conf.univ.dr. Daniel Citirigă, după care cuvântul i-a fost dat prof.univ.dr. Angelo Mitchievici, președintele Uniunii Scriitorilor – Filiala Dobrogea.

Ioan Stanomir, în discursul său, a oferit o viziune de ansamblu asupra semnificațiilor Anului Centenar, o descriere a secolului dar și o introducere în cele mai importante aspecte ce caracterizează evoluția României în ultimii 100 de ani.

“Trebuie să încep prin a vă mărturisi că există un sentiment de sațietate, la nivelul societății românești, când vine vorba de Centenar. Am reușit să compromitem încă o idee, ideea de Centenar și Centenarul a devenit, prin abuz, un cuvânt aproape detestat. Mai cu seamă că a fost asociat, prin voința poporului nostru, cu câteva dintre cele mai inepte personaje care au ajuns vreodată la conducerea acestei țări. A doua mărturisire pe care trebuie să v-o fac este că eu nu m-am uitat la parada de 1 Decembrie, pentru că pe mine nu mă impresionează nici tehnica militară, nici tomberoanele. Am înțeles că și tomberoanele, în anumite zone ale țării, sunt tehnică militară, pe care afișezi steagul tricolor și cei de la salubritate sunt mobilizați pe loc, ca să apere țara. Ambulanțele au fost în alte orașe, chiar în cel în care m-am născut, în fața doamnei prim ministru au defilat și ambulanțele, e bine și asta”, a declarat Ioan Stanomir.


“Acest nefericit Centenar a venit în România
în unul dintre cele mai proaste momente posibile”


Profesorul Ioan Stanomir a vorbit în cadrul conferinței pe care a susținut-o și despre momentul și contextul în care a fost sărbătorit Anul Centenar:

“Cred că trebuie să începem discuția de astăzi cu o întrebare foarte simplă: de ce există această lehamite, la nivelul unui segment al populației noastre față de ideea de Centenar și de ce Centenarul actului de unificare teritorială a devenit un moment care s-a confruntat cu kitsch-ul și cu grotescul? Răspunsul este simplu, pentru că el nu a fost fondat, acest moment de examinare colectivă, pe valori (…) A fost foarte greu să se explice cetățenilor de ce această mândrie de a fi român, de care s-a abuzat atâta în trecut, are un fundament etic, și nu etnic. În al doilea rând, există o stare de disconfort mai largă la nivelul unei părți a societății noastre, iar Anul Centenar s-a suprapus cu niște evenimente care nu au făcut decât să agraveze această stare de neliniște, de disconfort și de lipsă de speranță. Încât se poate spune că acest nefericit Centenar a venit în România în unul dintre cele mai proaste momente posibile, deși, din punct de vedere strategic, el vine într-un moment în care România își îndeplinise ceea ce generațiile de dinaintea noastră își propuseseră ca obiectiv strategic (…) Din păcate, știm cu toții, acest moment de maximă înflorire corespunde cu un moment de maximă degradare și asta explică, cred, insuccesul Centenarului. Acum aș mai spune că dacă vă uitați la modul în care au fost selectate iconografic, intelectual, reperele acestui Centenar, sărăcia intelectuală predomină. S-a preferat încă o dată pompierismul unor revocări rudimentare unei analize lucide dar și patriotice, pentru că nu se exlud cei doi termeni. Nu cred că poți să substitui filmulețe pe Facebook cu Regele Ferdinand sau Regina Maria unei examinări a momentului respectiv, a clipelor teribile din Primul Război Mondial, a urmărilor Primului Război Mondial și a urmărilor pe care noi, încă astăzi, le resimțim. Este evident că putem să substituim efortul critic cu editarea unor bancnote comemorative. Iarăși, este relativ ușor să tipărești o bancnotă, dar este mult mai greu să te gândești, totuși, la motivele pentru care statul român nu este la înălțimea idealurilor proclamate la 1918”.


“Analfabetismul funcțional este criteriul de recrutare politică
pentru cele mai înalte funcții”


În discursul lui Ioan Stanomir s-au regăsit multe remarci acide la adresa clasei politice românești:

“Toate elitele care ne conduc astăzi vin din această istorie și ele duc mai departe valorile acestei istorii, ele nu se pot disocia de această istorie pentru că istoria ceaușistă, în particular, este matricea din care aceste persoane sau elite sunt temperamental, comportamental, antropologic, produsul ceaușismului tarziu (…) Paradoxul dramatic al situației în care ne aflăm este că, la 100 de ani de la 1918, noi suntem mai aproape ca niciodată de tiparul antropologic, și uman, și politic pe care l-a stabilit ceaușismul târziu. Practic, dacă vrem să înțelegem cum se poate întâmpla ca într-o țară europeană analfabetismul funcțional să fie criteriul de recrutare politică pentru cele mai înalte funcții, trebuie să ne gândim la modul în care timp de decenii școala a fost subminată, degradată, umilită și toate ierarhiile naturale ale unei societăți au fost subminate și înlocuite cu ierarhii de partid”.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, moderată de prodecanul Daniel Citirigă, dar și cu o sesiune de autografe.

Ioan Stanomir este profesor în cadrul Facultății de Științe Politice, Universitatea București. A publicat o serie de volume în domenii precum istoria ideilor politice, constituționalism comparat, istoria comunismului. Ioan Stanomir a fost Președinte al Comisiei Prezidențiale de analiză a regimului politic și constituțional din România în perioada 2008-2009, iar între 2010 și 2012 președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Nu în ultimul rând, profesorul Ioan Stanomir este una dintre cele mai cunoscute voci ale intelectualilor publici, fiind o prezență constantă în mass-media românești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.