Inspecția Judiciară i-a găsit scuze judecătoarei care a întârziat 12 luni motivarea sentinței în dosarul Retrocedărilor: ”Este regretabilă, dar apare ca scuzabilă din cauza volumului mare de muncă și a complexității speței”

Radu Mazăre, fostul primar al Constanței (foto: www.psd.ro)

12 luni a durat redactarea hotărârii judecătorești în Dosarul ”Retrocedărilor”, în care fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a fost condamnat la 4 ani cu suspendare. Prejudiciul calculat de procurorii DNA în această speță este de 114 milioane de euro. Conform legii, termenul legal de redactare a hotărârii este de o lună. În acest caz, judecătoarea Corina Cornelia Mândrilă (fostă Gherghișan și Dăescu) a depășit termenul de 12 ori. Faptele din acest dosar se prescriu anul viitor. Speța are 37 de inculpați și judecata în prima instanță a durat 9 ani (106 termene).

Inspecția Judiciară, prin vocea judecătoarei Marcela Ioniță, îi ia apărarea Corinei Mândrilă spunând că depășirea termenului este ”regretabilă, dar scuzabilă” din cauza volumului mare de muncă și a complexității speței. Tot Inspecția Judiciară confirmă că judecătoarea Mândrilă a avut în anul 2017 cel mai mare număr de hotărâri redactate peste termenul legal și că „a înregistrat în mod constant cel mai mare număr de dosare în care termenul legal de motivare a fost depășit”.

Totodată, conform informațiilor furnizate de Curtea de Apel București, judecătoarea Mândrilă nu a avut mai mult de muncă față de colegii săi. Activitatea magistratului s-a încadrat în media (sau în anumite perioade chiar sub media) volumului de lucru al secției unde își desfășoară activitatea – Secția a II-a Penală din cadrul Curții de Apel București. Cu toate acestea, Inspecția Judiciară a clasat toate sesizările la adresa judecătoarei Mândrilă care făceau referire la depășirea termenului legal de motivare a sentințelor.


Cum scuză Inspecția Judiciară depășirea de 12 ori a termenului de motivare în dosarul Retrocedărilor


Conform art. 406, alin. 1, din Codul de Procedură Penală, hotărârea instanței se motivează și se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. Or, în dosarul ”Retrocedărilor”, termenul de motivare și redactare a hotărârii instanței a fost depășit de 12 ori, dat fiind faptul că judecătorul Corina Cornelia Mândrilă și-a motivat sentința din 10 iulie 2017 abia în 25 iulie 2018.

Într-un răspuns la o sesizare formulată pe numele judecătoarei Mândrilă, Inspecția Judiciară susține că ”nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru săvârșirea de abateri disciplinare” și că redactarea motivării după o întârziere de un an a avut ”cauze obiective”, în principal volumul mare de muncă al judecătoarei și complexitatea speței.

Însă, din informațiile furnizate de Curtea de Apel București rezultă că judecătoarea Mândrilă nu a avut un volum mai mare decât al colegilor săi, ci se încadrează în media de lucru a Secției II Penale din cadrul CAB, acolo unde își desfășoară activitatea:

”În relațiile comunicate de Curtea de Apel București se menționează că în cursul anului 2017, judecător Mândrilă Corina Cornelia a avut un volum de activitate caracterizat prin 133 de ședințe de judecată la care a participat, din care a condus 99, a rulat 603 dosare, a soluționat 310 dosare și revenindu-i spre redactare 212 hotărâri judecătorești, și figurând cu 137 de hotărâri redactate peste termenul legal (…) în condițiile în care încărcătura medie pe secția în cadrul căreia își desfășoară activitatea a fost de 103,29 ședințe de judecată, din care conduse 77,04, dosare rulate 594,31, dosare soluționate 338,45 și 216,36 hotărâri judecătorești repartizate spre redactare”, se arată în răspunsul Inspecției Judiciare.

Ulterior, conform acelorași surse, în perioada ianuarie-iunie 2018, judecătoarea Mândrilă a participat la 29 ședințe de judecată și a condus 23 dintre acestea, a rulat 206 dosare, a soluționat 73 de dosare, i s-au repartizat spre redactare 56 de hotărâri judecătorești și figura cu 63 de hotărâri redactate peste termenul legal. Nici în această perioadă, volumul de muncă al judecătorului Mândrilă nu este mai mare decât al colegilor săi, ba dimpotrivă, este sub media de lucru: încărcătura medie pe secția unde își desfășura activitatea era de 40,46 ședințe de judecată, dintre care 32 conduse, 269,75 dosare rulate, 122,17 dosare soluționate și 82,86 hotărâri judecătorești repartizate spre redactare.

Cu toate acestea, potrivit datelor statistice comunicate de Curtea de Apel București, judecătoarea Mândrilă figurează cu cel mai mare număr de hotărâri cu redactare peste termenul legal în anul 2018 – 63 de spețe. Următorii judecători cu cele mai multe motivări neredactate în termenul legal sunt Tudor Georgian Anghel cu 34 de hotărâri, Irina Raluca Bădescu cu 31 de hotărâri și Codruța Strîmb cu 27 de hotărâri.

Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu în privința judecătoarei Cornelia Mândrilă (nr. 1370/IJ/682/DJ/2018) și a constatat că, la 31 decembrie 2017, magistratul avea 78 de hotărâri judecătorești neredactate la termen, dintre care cea mai veche având o vechime de 481 de zile. Inspecția Judiciară a clasat speța în 21 mai 2018, considerând că judecătorul nu are nicio vină pentru întârzierea motivărilor: ”(…) nu este îndeplinită condiția privind constatarea existenței caracterului imputabil al întârzierii în efectuarea lucrărilor, respectiv că întârzierea în redactarea hotărârilor judecătorești s-a datorat (sic!) unor cauze obiective, generate de volumul mare de activitate al doamnei judecător Gheorghișan Corina Cornelia și de complexitatea cauzelor penale (…)”.

În 11 aprilie 2018, pe numele aceluiași magistrat fusese dispusă începerea cercetării disciplinare tot pentru întârzierea redactării unei hotărâri judecătorești peste termenul legal și pentru că judecătorul înregistra în mod constant la nivelul Secției a II-a Penală cel mai mare număr de dosare în care termenul legal de motivare a fost depășit. Cercetarea disciplinară s-a încheiat în 21 iunie 2018 cu respingerea sesizării, constatându-se și de această dată că nu sunt întrunite condițiile pentru exercitarea acțiunii disciplinare. Argumentul: ”Volumul de activitate din anul 2017 și prima parte a anului 2018 a fost unul semnificativ, mai ales din perspectiva gradului ridicat de complexitate al cauzelor de competența Secției Penale a Curții de Apel București (…)”.

În final, Inspecția Judiciară își argumentează soluția de clasare invocând complexitatea dosarului Retrocedărilor și numărul mare de inculpați din această speță: ”Din verificările efectuate rezultă că redactarea cu întârziere a hotărârii susmenționate a fost determinată de cauze obiective, aceasta datorându-se (sic!) volumului de activitate pe care l-a avut judecătorul redactor, dar și complexității cauzei, numărului mare de inculpați – 37 și fapte pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, ceea ce a implicat și un timp îndelungat pentru redactarea considerentelor (…)”.

Inspecția Judiciară a invocat și participarea judecătorului la ședințele de judecată și a găsit ”regretabilă, dar scuzabilă” întârzierea de 12 luni a redactării sentinței în dosarul în care Radu Mazăre a fost condamnat la 4 ani cu suspendare: ”Prin urmare, perioada de timp cu care judecătorul reclamat a întârziat în redactarea hotărârii judecătorești, deși regretabilă, apare ca scuzabilă în contextul volumului de activitate înregistrat și al complexității cauzei cu nr. 6536/2/2008, a timpului fizic necesar pentru studierea acesteia determinat de numărul mare de volume din care este format dosarul”.

Inspectorul judiciar care a clasat sesizarea este judecătorul Marcela Ioniță.


Spețele de răsunet ale judecătoarei Cornelia Mândrilă


Corina Cornelia Mândrilă este ultimul magistrat care a lucrat dosarul Retrocedărilor la Curtea de Apel București și este judecătorul care a pronunțat prima sentință pentru fostul primar Radu Mazăre: 4 ani cu suspendare. Decizia judecătoarei Dăescu a scandalizat o mare parte a opiniei publice care a considerat prea blândă o condamnare cu suspendare pentru un prejudiciu de 114 milioane de euro calculat de specialiștii DNA.

Oricum ar fi, numele judecătorului este controversat și deseori menționat în presă de-a lungul anilor, mai ales în perioada în care Corina Mândrilă era procuror DIICOT.

La începutul anilor 2000, procurorul DIICOT, care se numea Corina Gherghișan la acea vreme, a instrumentat dosarul ”Armaghedon II” și a intrat în atenția presei după ce inspectorii CSM au sesizat unele probleme referitoare la activitatea acesteia în speța respectivă. În 2005, inspectorii CSM au ajuns la concluzia că, ”în cazul procedurilor din „Armaghedon II“, procurorul a omis să dispună restituirea bunurilor, că aceasta nu a motivat „convingător“ ordonanţa prin care Mugur Ciuvică a fost scos de sub urmărire penală, precum şi faptul că anchetatorul a „ţinut dosarul în nelucrare, iar soluţia dată nu a fost înregistrată în registru”, notează jurnalistul Andrei Aștefănesei într-un articol publicat pe adevarul.ro în ianuarie 2015.

Tot Cornelia Corina Dăescu, în 2006, și tot în calitate de procuror, şi-a dat acordul ca sirianul Zaher Iskandarani să părăsească ţara. Sirianul fusese trimis în judecată în 2005 pentru comiterea infracțiunilor de contrabandă cu țigări, constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală, concurență neloială și folosirea fără drept a unei mărci. În 4 aprilie 2014, sirianul, poreclit ”prințul Banatului” pentru afacerile extrem de bănoase pe care le derula în afara legii pe teritoriul României, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de cinci ani cu executare pentru mai multe capete de acuzare. Cu doar o zi înainte de pronunțarea sentinței, Iskandarani a fugit din țară și în prezent locuiește în Liban, stat cu care România nu are acord de extrădare.

În calitate de șef birou în cadrul structurii centrale a DIICOT, Corina Dăescu a instrumentat dosarul „Cocaină pentru VIP-uri”, în care au fost implicați Ion Țiriac jr., fiica și nepotul lui Mircea Sandu. Presa a relatat în detaliu la acea vreme cum procurorul de caz ar fi schimbat încadrarea lui Țiriac jr. din trafic de droguri în consum de droguri, iar ulterior judecății fiul miliardarului a fost achitat definitiv. Dosarul a fost unul extrem de controversat, mai ales după ce procurorii au împărțit dosarul inițial în mai multe dosare, separând VIP-urile de inculpații de rând. Primii au fost achitați, ceilalți au primit condamnări grele care au însumat 60 de ani.

Ulterior acestui moment, procurorul Corina Gherghișan cere să fie mutată la Parchetul Curții de Apel Timișoara, oraș în care lucra și viitorul soț al acesteia, Cristian Dăescu, șeful SRI Timiș la acea vreme.

Corina Dăescu renunță la cariera de procuror și devine judecător al Curții de Apel București la 22 octombrie 2013. Din 27 noiembrie a fost repartizată la Secția II Penală din cadrul CAB, moment în care preia dosare importante aflate pe rol, printre care și cel al retrocedărilor din Constanța.

Pe de altă parte, Dăescu este judecătorul care l-a condamnat definitiv pe Mihai Vlasov, în iunie 2015, la o pedeapsă de 5 ani cu executare, iar în ianuarie 2015 a soluționat contestația lui Dan Voiculescu împotriva condamnării la 10 ani de închisoare, în defavoarea patronului de televiziune.


Dosarul Retrocedărilor, de 10 ani în instanță


Trimis în judecată la 28 octombrie 2008, după 9 ani de tergiversări, dosarul Retrocedărilor a devenit cel mai vechi dosar de corupție din instanțele românești. Judecata s-a încheiat în 7 aprilie 2017, după 106 termene, iar pronunțarea judecătorilor a fost amânată de 7 ori. În cele din urmă, Radu Mazăre a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare. Pedeapsa nu este definitivă, iar dosarul va fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Judecătorii lui Mazăre. Acuzațiile de corupție și deciziile controversate

Însă, dacă magistrații Curții Supreme vor judeca dosarul în același ritm în care au făcut-o judecătorii de la Curtea de Apel București, atunci faptele consemnate de procurorii DNA se vor prescrie înaintea unei decizii definitive. Lia Savonea, Elena Ursulescu, Stan Mustață, Florică Duță și Cornelia Dăescu sunt judecătorii care au reușit ”performanța” de a tergiversa până aproape de termenul de prescriere unul dintre cele mai controversate dosare de corupție din instanțele românești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.