”🪽” și ”⭐” sunt două emoticoane care, la prima vedere, pot părea inofensive. În realitate, ele fac parte dintr-un limbaj codificat folosit pe TikTok și pe alte platforme de social media pentru a promova și ascunde conținut legat de tulburările de alimentație și înfometare.
Aripa de înger, ”🪽”, vine de la expresia ”Angels do not eat” (”Îngerii nu mănâncă”, n. trad.) și este folosită pentru a semnala că o persoană fie se află în procesul de înfometare, fie consideră că a slăbit suficient de mult încât să arate precum un ”înger”. În multe videoclipuri, emoticonul apare alături de imagini cu persoane extrem de slabe, de mesaje despre restricționarea alimentației sau de obiective nerealiste de pierdere în greutate.
Steaua, ”⭐”, provine de la primele patru litere ale cuvântului ”starving” (”înfometare”, n. trad.) și reprezintă una dintre metodele prin care utilizatorii evită filtrele automate ale platformelor. În loc să folosească termeni precum ”starving”, ”anorexia” sau ”eating disorder”, aceștia înlocuiesc cuvintele-cheie cu simboluri, prescurtări sau expresii codificate care permit distribuirea conținutului fără ca algoritmii să îl detecteze imediat.
Aceste simboluri funcționează ca semne de recunoaștere între utilizatori. Prin intermediul lor, persoanele interesate de astfel de comunități toxice pot găsi mai ușor videoclipuri, comentarii și conturi care promovează înfometarea, chiar și atunci când platformele încearcă să limiteze vizibilitatea acestui tip de conținut. Astfel, în spatele unor emoticoane aparent banale se ascunde o rețea online care normalizează comportamente periculoase și transformă tulburările de alimentație într-un ideal estetic.
Trendul este popular în special în rândul adolescentelor și al femeilor tinere, iar multe dintre videoclipuri folosesc imagini cu vedete K-Pop cunoscute pentru siluetele lor extrem de slabe. Aceste imagini sunt prezentate drept modele de urmat și sunt însoțite de mesaje care asociază slăbitul extrem cu succesul, frumusețea și disciplina.
”Nu ai nevoie de motivație, trebuie doar să te uiți în oglindă”
Dacă ai vrea să cauți conținut pe teme precum ”eating disorder”, ”binge-eating” sau ”starving”, platformele nu îți vor afișa rezultate, ci mesaje de avertizare. De exemplu, pe TikTok, unde acest subiect s-a transformat într-un trend ”acoperit”, platforma nu îți va oferi videoclipuri despre aceste teme, ci câteva site-uri educative și următorul mesaj:
- ”Nu ești singur. Dacă tu sau cineva pe care îl cunoști aveți întrebări legate de imaginea corporală, alimentație sau exerciții fizice, este important să știți că există ajutor disponibil și că nu sunteți singuri. Dacă te simți confortabil să faci asta, poți vorbi cu o persoană în care ai încredere sau poți consulta resursele de mai jos. Te rugăm să îți amintești să ai grijă de tine și de cei din jur”.
În spatele acestor avertismente se ascund însă trenduri toxice care adună milioane de vizualizări și sute de mii de aprecieri. Multe videoclipuri îi încurajează pe utilizatorii interesați să înceapă procesul de înfometare prin mesaje precum ”nu îți este foame cu adevărat, ci doar te plictisești”. Alte postări prezintă înfometarea drept o experiență plăcută, nu una care pune sănătatea în pericol.
Un alt videoclip descrie starea de satisfacție a unei persoane care reușește să își ”păcălească” părinții și să îi convingă că nu se înfometează intenționat pentru a slăbi. Un altul vorbește despre faptul că a scăpat de sesiune și că acum se poate concentra în continuare pe înfometare.
În secțiunea de comentarii apar sute de utilizatori care își oferă sfaturi reciproce: cum să nu observe părinții că nu mănâncă la masa de familie, cum să suporte amețelile și lipsa de energie provocate de lipsa hranei sau cum să provoace vărsături cât mai eficient pentru a elimina mâncarea ingerată. Toate acestea circulă sub forma unor pretinse ”sfaturi utile” pentru slăbit.
Alte persoane le cer utilizatorilor din comentarii să le ”motiveze” să înceapă procesul de înfometare. Răspunsurile nu întârzie să apară: ”Ce rost are să guști mâncarea dacă îi știi deja gustul?” sau ”Nu ai nevoie de motivație, trebuie doar să te uiți în oglindă”.
Un utilizator a comentat la un videoclip că va sta o oră fără să mănânce pentru fiecare apreciere primită la comentariu. Mesajul a adunat 381 de aprecieri, inclusiv una din partea autorului videoclipului, ceea ce ar însemna, dacă ar urma această promisiune, peste 15 zile petrecute fără mâncare doar pentru a răspunde provocării lansate pe TikTok.
Ce nu-ți spune TikTok că se întâmplă în corp în timpul înfometării
Un fenomen similar a avut loc în 2025, numit ”SkinnyTok””, unde se promovau diete extreme și se încuraja înfometarea pentru a avea silueta dorită, precum cea a supermodelelor. Trendul a acumulat milioane de vizualizări și s-a viralizat la nivel global, printre care și în multe țări europene. Conform Digi24, TikTok a retras hashtagul ”SkinnyTok” la nivel global în urma presiunilor exercitate de Uniunea Europeană, în contextul preocupărilor privind conținutul care promova slăbirea extremă și putea afecta sănătatea și siguranța utilizatorilor tineri.
Parlamentul European arăta în 2021 că femeile cu vârstele cuprinse între 15 și 25 de ani tind să fie mai des victime ale tulburărilor de alimentație, iar peste 20 de milioane de tineri din Europa au diferite variații de tulburări de alimentație.
Mihaela Rus, președinta Colegiului Psihologilor din România, filiala Constanța, explica pentru ISE anul trecut că incidența mai ridicată a tulburărilor alimentare în rândul femeilor este strâns legată de felul în care acestea își construiesc relația cu propriul corp, cu identitatea personală și cu așteptările sociale. Potrivit psihologului, această vulnerabilitate nu trebuie privită ca o slăbiciune individuală, ci ca rezultatul unor presiuni și tensiuni acumulate de-a lungul dezvoltării personale.
Înfometarea și dietele extreme pot afecta atât sănătatea mentală, cât și pe cea fizică. Healthline explică că ele pot duce la comportamente alimentare dezordonate, precum teama de mâncare, restricții severe, exerciții compulsive și o preocupare constantă pentru greutate și aspect. În forme grave, aceste comportamente pot evolua către tulburări alimentare precum anorexia nervoasă, bulimia sau mâncatul compulsiv.
Pe măsură ce caloriile consumate zilnic scad drastic, organismul își conservă energia pentru funcțiile vitale, iar procese precum digestia, imunitatea, sănătatea pielii, părului, oaselor și echilibrul hormonal sunt afectate. În timp, corpul începe să consume rezervele de grăsime, apoi masa musculară, ceea ce duce la slăbire rapidă, dar nesustenabilă și dăunătoare.
De asemenea, restricțiile alimentare severe au efecte importante și asupra funcțiilor cognitive și stării psihologice. Acest fenomen toxic poate duce la apariția unei preocupări constante pentru mâncare, simptome depresive și anxioase, precum și dificultăți de concentrare și probleme de memorie.
În cazul femeilor, înfometarea poate duce și la tulburare hormonală gravă, precum și dispariția menstruației, conform Asociației Psihologice din SUA.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
