De-abia acum, odată cu 27 iunie, se poate constata că Summit-ul de la Vilnius din noiembrie 2014 s-a încununat cu succes. UE și-a adjudecat victoria în fața Rusiei într-un spațiu care acum două decenii jumătate în urmă contura suveranitatea Moscovei. Asocierea Republicii Moldova, a Georgiei și cel mai important, a Ucrainei la un spațiu al valorilor și principiilor europene dovedește care politică a câștigat în raport cu statele Europei de Sud – Est – cea a Bruxelles-ului, bazată pe logica argumentului, în dauna politicii Rusiei, bazate pe logica forței.
Îndelungatul și periculosul drum pe care au pornit Georgia, Ucraina și Republica Moldova către Occident a adus într-un sfârșit fostele republici sovietice către o destinație precisă. Lovite de-atâtea ori în cursul existenței lor ca state suverane de puternicele valuri ale politicii ,,lecției refuzului’’ promovate de Kremlin, cele 3 țări au ajuns să lege viitorul independenței lor de proiectul civilizațional propus de Occident. Acest deziderat a făcut posibil ca, odată cu semnarea Acordurilor de Asociere între UE și Republica Moldova, Georgia, și Ucraina la 27 iunie, relația dintre Vest și Est pe segmentul său european să cunoască o schimbare calitativă importantă.
Asocierea celor trei republici la UE implică polarizarea Europei de Sud-Est
Din punct de vedere extern, schimbarea calitativă generată de acordurile de asociere semnate va implica în primul rând o radicalizare a atitudinii Rusiei față de Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Retorica Rusiei bazată pe ideea amenințării intereselor sale economice (implicit și politice) odată cu avansarea modelului economic european către granițele sale se va descătușa pe deplin și cel mai probabil se va oglindi în acțiuni ferme (introducerea vizelor pentru cetățenii acestor state sau expulzarea lor de pe teritoriul rus). În acest caz, Ucraina nu trebuie să uite că a semnat la Bruxelles însângerată, iar Republica Moldova și Georgia să nu fie surprinse dacă Moscova le-ar fabrica un destin de tip ucrainean.
Percepând Rusia în coordonate asemănătoare, condiția prioritară ce se impune celor trei republici pentru a rezista Moscovei este adoptarea unei strategii comune de politică externă. Georgia, Ucraina și Republica Moldova începând cu data semnării Acordurilor cu UE sunt obligate să acționeze în spi-ritul ,,frontului comun’’ din moment ce prezintă aceleași vulnerabilități (separatism, dependență economică, simpatii pro-ruse) față de Rusia și același proiect de țară – aderarea la UE. Chiar dacă strategia ,,frontului comun’’ ar definitiva polarizarea Europei de Sud – Est în jurul a două proiecte integraționiste, aceasta reprezintă cea mai veritabilă posibilitate de a proteja transformarea internă a Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova sub impulsul posibilităților oferite de statutul de asociați.
Acordurile de Asociere redimensionează angajamentul statelor față de UE
Din punct de vedere intern, semnarea acordurilor de asociere trebuie considerată drept premisa fundamentală pentru modernizarea celor trei țări. Statutul de țară asociată UE nu este un obiectiv în sine, ci o etapă cadru în care fiecare stat semnatar își aliază resursele cu oportunitățile pentru a produce rezultate palpabile la nivelul societății. În acest mod, noul statut obținut de Georgia, Ucraina și Republica Moldova în raport cu UE aduce o responsabilitate complementară statelor semnatare prin ,,condamnarea’’ lor la reformare.
De aceea, Acordul de Asociere în aceste state va fi perceput în dependență de succesele înregistrate de fiecare țară în parte privind implementarea modelului occidental de dezvoltare. Împletirea reformelor în economie cu cele ce vizează asigurarea unei justiții independente și apolitice poate reprezenta o rețetă de început pe care orizontul colaborării cu UE îl oferă. Cert este că, odată cu asocierea la UE, Georgia, Ucraina și Republica Moldova și-au asigurat cea mai avantajoasă perspectivă și cel mai important angajament spre ,,ruperea de trecut și îmbrățișarea viitorului’’.
- ,,Ultima șansă a diplomației’’? Ultimatumul noului Acord de Pace de la Minsk dat războiului din estul Ucrainei - 15 februarie 2015
- Declarație de război la adresa păcii și libertății. Terorismul și războiul din estul Ucrainei lansează ,,Planul Barbarossa’’ asupra Europei - 25 ianuarie 2015
- ,,România lucrului bine făcut’’ în context euro-atlantic. Klaus Iohannis a inaugurat la Bruxelles obiectivele sale de politică externă - 19 ianuarie 2015