În fața alegerilor parlamentare și prezidențiale: Ce am învățat din campania partidelor extremiste AUR și S.O.S.

ilustratie simion sosoaca ilustratie simion sosoaca
Ilustrație: Delia Dascălu (foto: Inquam Photos)

Polul extremist din România, format din AUR și S.O.S, a ieșit pe locul doi la alegerile din 9 iunie, cu aproape 20%, după alianța celor mai mari două partide, PSD-PNL. Extremiștii au obținut împreună un procent dublu față de ce-a de-a treia alianță politică, formată din USR-PMP-Forța Dreptei (ADU). 

AUR și S.O.S au obținut cele mai mari procente în Dobrogea, locomotiva-S.O.S în aceste alegeri, sudul țării și Moldova, conform unei analize Info Sud-Est. 

Cele două partide nu au fost votate neapărat în mediul rural sau satele mici, ci și în municipiile-reședință de județe, cum ar fi, spre exemplu, Constanța și Tulcea. Vezi toate explicațiile aici. 

Cum s-a ajuns aici? Cât au contat și cum au prins narativul rusesc și dezinformarea în campaniile celor două partide extremiste la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie? Cât de greu au cântărit ele? Și cât vor conta sau ce forme vor îmbrăca în următoarele două runde de alegeri?

Dincolo de temele secundare de comunicare ale membrilor de partid, două mari imagini au dominat campaniile electorale ale celor două formațiuni extremiste: 

Diana Șoșoacă pe cal, în haine de armată, și George Simion înconjurat de voievozi. Aceste două imagini deja consacrate și care au prins la 20% din electorat vor domina cel mai probabil și următoarele runde de alegeri, parlamentare și prezidențiale, unde Simion și Șoșoacă și-au anunțat deja candidaturile. 

sursa foto: captură video

Dar ce transmit ele? 

Așadar, inspirată din suita dictatorilor Vladimir Putin și Kim Jong Un, șefa partidului extremist S.O.S România a livrat în campanie ipostaze electorale cu ea în termeni de război, în luptă împotriva Occidentului și călare pe cal, o imagine comună la cele trei personaje. 

Apoi, la fel cum Vladimir Putin invocă Rusia glorioasă a lui Petru cel Mare, AUR a propus întoarcerea în Evul Mediu, atunci când legea era aplicată de domnitorii români, spre exemplu, prin tragerea în țeapă sau tăierea capului. 

În uniformă militară sau în haine tradiționale, pe mașini de război sau în căruțe, cele două partide extremiste și-au construit campania prin apel la agresivitate, instituții de forță, ton dictatorial, cuvinte puternice, radicale și un ton general de războire cu un inamic invizibil. 

Cloaca, Șoșoaca și Rusia

”Există o singură soluție, averile confiscate până la a 3 a generație și închisoare pe viață pentru înaltă tradare!” –  a ”decretat” Diana Șoșoacă pe Facebook, de 1 iunie, după ce Ministerul de Interne a anunțat că cercetează în ce împrejurări polițistul Valer Kovacs a lăsat-o pe șefa S.O.S să își pună casca de polițist și să se suie pe o motocicletă a instituției. 

A fost doar una dintre imaginile electorale „de forță” la care a apelat Șoșoacă în campanie. În uniformă militară, pe cal sau pe motocicleta Poliției, între mașini vechi de armată sau în căruță Șoșoacă a uzat de imaginea pumnului și de expresii radicale.

Șoșoacă și aghiotantul său Luis Lazarus, ambii europarlamentari acum, au mers în uniformă militară la întrunirile electorale, cu tricolorul după ei, unde erau așteptați de copii cu pâine și sare. 

diana sosoaca luis lazarus
Diana Șoșoacă și Luis Lazarus (Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media)

Șoșoacă își făcea de fiecare dată crucea de rutină de trei ori, în grabă, apoi trece la amenințări, verdicte și discursul urii, radical, fără a înainta însă soluții concrete, fără un program consistent, concret pentru ce va urma să facă în Parlamentul European când va ajunge acolo.

  • Notă: Șoșoacă și Lazarus nu au fost acceptați nici măcar în grupul parlamentar Identitate și Democrație, cel mai radical din UE. Cel mai probabil vor rămâne neafiliați, adică nu vor avea vreo putere de negociere în legislativul de la Bruxelles. Vezi detalii aici. 

Inclusiv în imnul de campanie versurile invocau termeni absoluți: E nevoie de o revoluție ”care e ultima soluție”, amintind astfel de ”soluția finală” a lui Hitler, care presupunea exterminarea tuturor evreilor, la fel cum Șoșoacă propune eliminarea actualei clase politice. 

Șoșoacă are de ”distrus o cloacă” și trebuie să scape România de ”prostituție”, iar în acest proces este ajutată de ”amazoane”, între care și partenera lui Luis Lazarus, care cântă melodia S.O.S, un mix de manele cu muzică orientală. ”Imnul” conține inclusiv narativ anti-UE, despre cum s-au format ”secte care ne pun să mâncăm insecte” sau despre cum ”vor să scoată cash-ul”. 

Într-un alt clip pe rețelele de socializare, Șoșoacă și simpatizanții ei au săpat o groapă și au cântat ”Veșnica pomenire”, un cântec religios în tradiția creștin-ortodoxă în momentul în care o persoană moare sau este pomenit de preot.

La acest video în care Șoșoacă spune ”Noi nu uităm, noi suntem pedeapsa lor” senatoarea a atașat mesajul: ”HAI SĂ-I ÎNGROPĂM LA ALEGERILE DIN 9 IUNIE 2024! IEȘI, ROMÂNE, ȘI VOTEAZĂ S.O.S. ROMANIA! AM ÎNCEPUT LUCRĂRILE LA CANALUL DUNĂRE -BUCUREȘTI!”. 

Cam așa s-a desfășurat campania S.O.S pe rețelele de socializare, împreună cu live-urile Dianei Șoșoacă din teren.

O analiză Info Sud-Est pe cifrele referitoare la postările sponsorizate de S.O.S pe Facebook arată că nici partidul, nici Diana Șoșoacă sau Luis Lazarus nu au plătit astfel de postări. O explicație ar fi că cei doi sunt mult mai virali pe Tik Tok. Vezi aici detalii despre postările sponsorizate ale partidelor extremiste în campania din 9 iunie. 

Întoarcerea la Evul Mediu și voievozii mitizați

De cealaltă parte, George Simion și-a construit toată campania pe imaginile voievozilor din Evul Mediu, de la Vlad Țepeș și Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazu, Avram Iancu sau Ștefan cel Mare, adică cei mai cunoscuți pentru ofensiva lor, pentru caracterul războinic și luptele sângeroase duse și nu pentru capacitatea de negociere, diplomație sau pentru erudiția lor. 

sursa foto: Captură video din clipul de campanie al AUR

Imnul de campanie al AUR a inclus și el verbe și substantive tari: ”Înarmați oastea”, ”Vă sperie (…)”, repetat de mai multe ori, ”brațul vostru ne poate aduce biruința”, ”să apărăm țara”, ”mergem printre străini să ne recâștigăm cinstea”, ”lupta veacului nostru” etc. 

Practic, și AUR, la fel ca S.O.S, a dus o luptă, o ”cruciadă” doar că ea nu s-a mai îndreptat împotriva otomanilor, ci, la secole distanță, a fost dusă împotriva UE, adică exact împotriva instituției unde au ajuns și de unde vor încasa salarii de peste 10.000 de euro lunar brut.

Simion a întruchipat o suită de voievozi cu care a defilat în campanie în mai multe orașe, de la Târgoviște la Alba Iulia, unde au încercat să cânte imnul României, dar nu au fost ajutați de publicul prezent care nu cunoștea versurile. 

Dar ce au vrut să transmită cu uniforma militară și cușmele medievale Simion și Șoșoacă și cui, cărui electorat s-au adresat ei? Ce au transmis narativul rusesc, retorica anti-UE și dezinformările din mesajele lor din campanie?

  • ”Este o perspectivă care se adresează mai degrabă publicului nemulțumit sau marginalizat social și economic, un electorat care, oricum, nu așteaptă argumente și nici soluții raționale”, explică istoricul Florin Anghel, profesor la Facultatea de Istorie și Științe Politice, la Universitatea ”Ovidius” din Constanța. 
Florin Anghel (sursa foto: Arhivă personală)

Despre nemulțumiri și frustrări amintește și Cătălin Gomboș, jurnalist la publicația Veridica, specializată în monitorizarea, analiza și demontarea campaniilor de fake-news, dezinformare și manipulare din Europa Centrală și de Est.

  • ”Cred că se adresează în primul rând unui electorat care are anumite frustrări generate fie de complexele de care vorbeam mai devreme, fie de marginalizare economică, fie de percepția că statul și clasa politică nu îi reprezintă interesele cum ar trebui; de altfel cred că experiența vieții în România îndreptățește parțial această percepție (…) Complexele noastre de națiune mică și cu nevoia de a găsi un responsabil pentru eșecurile noastre – noi suntem speciali, dar nu am reușit să avem un nivel de dezvoltare și civilizație similar cu cel al Occidentului pentru că occidentalii, adică UE/SUA ne exploatează, ne fură resursele, ne folosesc drept mână de lucru ieftină, ne trimit produse de mâna a doua etc”, explică jurnalistul.
De la stânga la dreapta: Marian Voicu, Marin Gherman și Cătălin Gomboș, o parte din echipa Veridica (sursa foto: Arhiva personala)

Pe de altă parte, Anghel subliniază lipsa de acuratețe istorică în mesajele transmise de liderul AUR: 

  • ”Domnul George Simion mai face apel la o realitate sinistră din istorie: „replierea” armatelor române după catastrofa de la Stalingrad, din iarna anului 1943, acolo unde zeci de mii de tineri români au murit, au fost răniți sau au fost luați prizonieri. „Replierea” despre care vorbește domnul George Simion este o minciună sfruntată. După catastrofa de la Stalingrad, care este cel mai mare dezastru militar din istoria României, trupele sovietice au reușit să ajungă la frontierele țării în doar un an, în primăvara anului 1944”. 

Anghel mai vorbește și de inconsistența mesajelor șefilor partidelor extremiste. Astfel, în afară de ”țepele lui Vlad Țepeș”, Simion nu reușește să livreze soluții: 

  • ”Domnul George Simion, într-o adunare electorală la Târgoviște, a introdus figura domnitorului Vlad Țepeș în rândul bunilor conducători. Or, în afară de procedeul medieval al tragerii în țeapă a adversarilor, sunt puține alte realizări administrative sau instituționale care au îmbunătățit funcționarea Țării Românești în timpul domniilor acestuia. Idealizarea lui Vlad Țepeș nu este nouă, a făcut-o și Traian Băsescu în campaniile sale de imagine”.

Și nici Șoșoacă nu reușește să livreze soluții, iar în lipsa lor livrează substantive, verbe și acțiuni tari, radicale:

  • ”Când unor lideri sau formațiuni politice le lipsește programul, se face apel la „forța” liderilor, la mesajele acestora, în cuvinte simple, fără angajamente sau promisiuni clare. Doamna Șoșoacă anunță ultimativ că „Până aici! Nu se mai poate! E destul!”, ceea ce ar fi îndestulător pentru un electorat nemulțumit de actualul mers social și politic. Domnul Cristian Terheș, europarlamentar și candidat la un nou mandat, acuză Uniunea Europeană de „înfometarea” poporului și de „sărăcirea” lui voită. O soluție la aceste „atrocități” nu a adus în spațiul public. În aceste condiții, domnul Terheș nu a renunțat în timpul mandatului la vreunul dintre beneficiile materiale generoase ale poziției de la Bruxelles și, mai mult, își dorește continuarea acestei activități”. 

Cătălin Gomboș, pe de altă parte, subliniază și ridicolul situației atunci când Diana Șoșoacă vrea să meargă la luptă cu străinii înconjurată de ARO-uri scoase din uz în războaiele din Irak și Afganistan încă de-acum 20 de ani.

Totodată, jurnalistul mai notează și ”gonflarea” unor voievozi mitizați în istoriografia română, dar care în contextul istoric internațional din epoca lor erau marginali:

  • ”Probabil că prin apelul la imagistica asta militară – care are uneori tușe ridicole, de exemplu ARO-urile pe care le vedem în clipul acela cu „Vine Șoșoaca” erau depășite în teatrele de război din Irak și Afganistan încă de acum 20 de ani și erau folosite doar pentru deplasări în interiorul bazelor – și la cea istorică vrea, cumva, să trimită la ideea de om forte, care încă mai prinde în România și în estul Europei, dar și la toată acea istoriografie un pic gonflată, cu marii eroi ai neamului care, de fapt, în istoria europeană sunt figuri mai degrabă marginale. Și iar mă gândesc la cultul lui Eminescu, „Ștefane, Măria ta, tu la Putna nu mai sta” sau la Scrisoarea a III-a cu „domnul Țării Românești” sau cu chemarea de la final, „Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei…”. 

Istoricul Florin Anghel vede în imaginea Dianei Șoșoacă pe cal o întoarcere la Mișcarea Legionară și o referire categorică la Corneliu Zelea Codreanu: 

  • ”Doamna Diana Șoșoacă face o referire străvezie la Corneliu Zelea Codreanu în videoclipul lansat în campania electorală. Apariția liderului SOS România pe un cal face trimitere la vizitele electorale, tot pe un cal, ale șefului Mișcării Legionare în satele românești și insistă pe ideea unei alte „revoluții” (așa cum și Codreanu visa la o „revoluție legionară”), care să înlocuiască regimul democratic (pentru că revoluțiile înlocuiesc regimuri)”. 

Anghel mai explică și faptul că promisiunea Dianei Șoșoacă că va ”distruge cloaca” este complet neverosimilă pentru că ar presupune nici mai mult nici mai puțin decât anularea tuturor puterilor existente în stat, astfel că senatoarea a făcut pasul de la demagogie la minciună pură, spune istoricul: 

  • ”Și mai este ceva: doamna Diana Șoșoacă ar promite, tot conform versificării din videoclipul electoral, că dacă ar „veni”, ar „distruge cloaca”. Acest lucru nu poate fi făcut, indiferent de intenții și de așteptarea susținătorilor. Senatoarea ar trebui să anuleze imediat după o victorie toate puterile statului existente constituțional în momentul de față. Prin urmare, dincolo de resursele legionare de imagine la care face apel candidata, lozincile nu sunt decât așteptări fără nicio șansă. În fapt, minciuni”. 

Dar de ce au devenit Vlad Țepeș sau Nicolae Ceaușescu motive electorale și de imagine?

Pentru că în România se construiește încet și nesigur autoritatea unei instituții a statului. Or, când instituțiile nu se ridică la nivelul așteptărilor și se află sub povara corupției și a traficului politic, apare imediat ideea unei „autorități” supreme, a unei forțe care să înlocuiască regimul democratic cu o așezare instituțională simplă, în care un sigur lider poate decide, explică Florin Anghel, amintind de ”tradiția istorică” a României în periode de slăbiciune care au aruncat statul în bezna dictatorială: 

  • ”Slăbiciunea instituțională în România are o tradiție istorică. Astfel, în anii 1930, a apărut tot mai insistent ideea că doar o autoritate supremă (tot modelul Vlad Țepeș sau al altor voievozi din Evul Mediu) ar putea să înlocuiască benefic regimul democratic și să „salveze” țara de politicieni, de partide, de străini, de Occident și de stricarea vieții tradiționale. În 1938, sub această presiune, regele Carol al II-lea a dizolvat partidele politice, a înlocuit Constituția și a instalat un regim autoritar. Instituțiile nu s-au putut apăra, fiind slabe, o parte corupte și fără o imagine bună în societate. Dar, după anularea regimului democratic, au urmat anul 1940 (când la putere a venit Ion Antonescu) și anul 1947 (când s-a instalat comunismul). România a intrat în bezna totalitarismului, ieșind de acolo, cu greu, după 50 de ani de istorie în care în fruntea țării s-au aflat numai „personaje providențiale”, de la Ion Antonescu, la Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Nicolae Ceaușescu”. 

Dar cum devin astfel de discursuri și campanii virale? De ce ajung și prind la bucată semnificativă din societate? De frică și din incapacitatea instituțiilor să ajungă, să comunice, să fie transparente cu oamenii. 

Tocmai de aceea discursurile agresive și foarte simple ale liderilor celor două partide extremiste AUR și SOS găsesc teren fertil la electorat. Iar frica este catalizatorul: ”Desigur, frica de viitor conduce la un prizonierat al unei părți din electorat față de liderii partidelor și formațiunilor populiste și extremiste. Dacă liderii statului și, mai ales, instituțiile (inclusiv mass-media) nu reușesc să performeze în activitatea lor de comunicare cu societatea, discursul simplu, fără soluții dar ușor de înțeles al doamnei Șoșoacă („Până aici! Nu se mai poate! E destul!”) devine foarte ușor de acceptat. Când lideri din fruntea statului nu stimulează dezvoltarea sănătoasă a economiei și a societății și când acești lideri nu dau socoteală decât arareori de situații scandaloase, desigur că modelele Vlad Țepeș sau, și mai rău, Nicolae Ceaușescu sunt scoase din dulapul cu orori al istoriei României și prezentate drept modele de succes. Pentru că formațiunile extremiste nu au program explicit, ele dispun de lideri și de obiective radicale de acțiune, motiv pentru care au nevoie de o legitimare cât mai largă din punct de vedere istoric, cultural și social”, a mai explicat istoricul Florin Anghel.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții:

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.