Horia Țuțuianu, președintele CJC: „Este necesar ca destinul patrimoniului cultural să fie reglementat fără echivoc“

Horia Țuțuianu este președintele Consiliului Județean Constanța, instituție care are în patrimoniu cel mai mare număr de monumente istorice din județ.

Pentru că interviul din cadrul campaniei #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut punctează și aspecte referitoare la cetatea Capidava, precizăm că acesta a fost consemnat înaintea izbucnirii scandalului din jurul reabilitării cetății antice și a îndeplinirii criteriilor de autenticitate definite de UNESCO.

ISE: Cum apreciați starea actuală a patrimoniului cultural și istoric al județului Constanța?

Horia Țuțuianu: Atât în nume personal, cât și în numele instituției pe care o conduc am acceptat, fără rezerve, implicarea activă în proiectul editorial inițiat de dumneavoastră ce pornește de la concluzia justă că „patrimoniul istoric și cultural al Constanței se află într-o stare de degradare”.

Desigur, poate că poziția mea este oarecum nuanțată, în sensul în care consider că aprecieri precum „stare de degradare fără precedent” sau „dezinteresul şi acţiunile deliberate ale celor direct implicați în acest segment” nu se potrivesc întocmai cu realitatea (cel puțin, nu cu acea parte din realitate ce ține de voința, gradul de implicare sau posibilitatea de acțiune a CJC).

ISE: Cât de important este, în viziunea dumneavoastră, patrimoniul istoric și cultural pentru o comunitate?

Horia Țuțuianu: Din punctul meu de vedere consider că patrimoniul istoric și cultural, mobil și imobil, reînvie trecutul prin oferirea de imagini cu experienţele, cunoștințele, valorile, eșecurile sau victoriile acumulate de comunitățile din trecut.

Din acest motiv consider că trebuie acordată de către comunitate o atenție deosebită patrimoniului cultural local, constănțenii fiind principalii beneficiari ai sumei de valori moștenite. Comunitatea trebuie deopotrivă să fie mândră de importanța și bogăția patrimoniului istoric și cultural dobrogean, dar totodată să își asume și responsabilitatea protejării acestuia. Din această perspectivă am apreciat la adevărata valoare demersul inițiat de Info Sud-Est.

Demersul firesc de reabilitare a unor monumente istorice
se dovedește a fi unul extrem de ambițios

ISE: Printre prioritățile dumneavoastră se înscrie și reabilitarea unor monumente istorice cu o valoare deosebită pentru patrimoniul Constanței (clădirea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, mormântul Hypogeu, Edificiul Roman cu Mozaic, cetatea Histria etc). Cu ce probleme se confruntă instituția dumneavoastră în procesul de reabilitare a acestora?

Horia Țuțuianu: Din păcate demersul firesc de reabilitare a unor monumente istorice, ce se încadrează în sfera de normalitate în orice societate civilizată, în România se dovedește a fi unul extrem de ambițios din mai multe puncte de vedere.

Pe lângă demersul complicat de identificare a resurselor financiare, mai sunt destule condiționări de ordin legislativ, instituțional, administrativ sau mediatic chiar, ce transformă procesul de reabilitare a patrimoniului istoric într-o adevărată aventură cu final necunoscut.

Referitor la monumentele nominalizate de dumneavoastră, în acest moment CJC este în faza incipientă, de pregătire a unor proiecte europene. Cu alte cuvinte a fost identificată sursa de finanțare iar la nivelul factorilor de decizie din CJC există voință pentru susținerea financiară sau logistică a respectivelor proiecte.

Cu toate că aceste obiective sunt în faza de pregătire, în scurtul timp (aproximativ 2-3 luni) de când au fost demarate concret activitățile specifice premergătoare depunerii la finanțare a proiectelor am identificat o serie de probleme de tipul:

– lipsei asumării pregătirii corespunzătoare a apelurilor de proiecte. Un proiect cu finanțare europeană se pregătește de Finanțator, Organism Intermediar și Beneficiar în decursul unei perioade de timp relativ îndelungate, astfel încât la momentul lansării liniei de finanțare, beneficiarul/solicitantul finanțării să poată susține cu succes propunerea la finanțator. De pildă, data lansării apelului de proiecte pe POR, AXA 5 – patimoniu cultural a fost 25 mai 2016, iar primii pași administrativi privind achiziția documentațiilor economice au fost demarați de beneficiar, CJC, începând cu mijlocul lunii iulie ca urmare a preocupărilor personal exprimate față de acest subiect (apelul de proiecte se închide în data de 25 noiembrie 2016). Finațatorul (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – caz POR) a pregătit necorespunzător lansarea apelurilor în special sub aspectul reglementărilor privind regulile apelurilor de proiecte ce îngreunează suplimentar, nejustificativ și fără a ține cont de experiența 2007-2013, procedura de susținere la finanțare a proiectelor. Organismul Intermediar (ADRSE – caz POR) nu a oferit și încă are probleme în oferirea spijinului calitativ instituțional obligatoriu și necesar;

– blocajelor interinstituționale și condiționărilor legale ce nu sunt adaptate ritmului alert și flexibil, propriu finanțărilor europene. Aici este vorba în primul rând de sfera legată de obținerea avizelor de specialitate sau a altor documente obligatorii eliberate de alte instituții. De exemplu, obținerea Certificatelor de urbanism (CU) pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța sau Edificiul Roman cu Mozaic s-a întins pe durata 22.07 – 06.09. 2016 (38 de zile lucrătoare), ceea ce pentru proiecte de o asemenea anvergură și importanță pentru comunitate, dar mai ales aflate într-o cursă contra cronometru pentru obținerea finanțării, reprezintă un obstacol suplimentar, care asemenea efectului domino antrenează întârzieri în lanț. Prin CU sunt solicitate avizele de specialitate iar procedurile pentru fiecare în parte sunt extrem de anevoioase. De exemplu, avizul de la Ministerul Culturii se obține în urma unor ședințe în cadrul comisiilor de specialitate ce se întrunesc o singură dată pe lună. În cazul Constanței, propunerea mai trebuie trecută și prin Comisia zonală (Direcția Județeană de Cultură) ce o trimite oricum la București întrucât nu este abilitată, conform legii, să acorde avize de specialitate pe monumente de clasa „A”. Obținerea avizului de mediu de asemenea poate să dureze foarte mult dacă proiectul este în sit Natura 2000 (caz Histria) și se dispune cumva derularea unei proceduri de impact de mediu ce se poate întinde până la 6 luni de zile;

– blocajelor la nivel administrativ. Lipsă de asumare a aparatului propriu de specialitate al CJC (funcționarii publici) în derularea conform legii dar cu celeritate a diferitelor activități specifice. Un exemplu în acest sens sunt atribuirile directe ce în cazul MINAC sau Edificiului cu mozaic s-au întins între 18.08 – 19.09. 2016, un interval temporal uriaș dacă avem în vedere acțiuni administrative similare derulate de către alte instituții din România;

– lipsei de calitate sau de seriozitate a participanților (ofertanților) la procesul de atribuire directă. Din păcate au fost câștigători ce au acceptat condițiile de derulare a atribuirii publice pentru ca apoi după finalizarea acesteia să solicite schimbarea reglementărilor asumate prin propriile angajamente ceea ce a dus la imposibilitatea semnării contractului și pe cale de consecință la reluarea întregului proces de atribuire;

– altor aspecte ce țin de gripaje administrativ-legislative (de pildă reglementarea regimului de propietate, obținerea cu celeritate a cadastrelor), nivelul îndoielnic de pregătire profesională sau lipsa personalului din CJC/instituțiile direct implicate, nivelul scăzut de implicare a comunității în general, în special a mass-mediei sau a social-mediei în susținerea reală a proiectelor, etc. CJC a avut în consultare/dezbatere publică proiectele din sfera patrimoniului dar din păcate susținerea/implicarea mass-media, mai ales a acelor instituții de presă ce au arătat un interes critic de-a lungul anilor, nu a fost la un nivel remarcabil.

În cazul proiectelor europene, procedurile de avizare riscă să pericliteze depunerea la finanțare, mai ales în condițiile în care trebuie respectat un termen limită

ISE: Este legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice actualizată la problemele patrimoniului cultural și istoric de astăzi? Care sunt neajunsurile acestei legi și cum ar trebui completată sau schimbată actuala lege, din perspectiva instituției dumneavoastră? De la începutul mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean au existat dezechilibre între proiectele dumneavoastră şi prevederile şi procedurile Legii 422?

Horia Țuțuianu: Este necesar ca destinul patrimoniului cultural să fie reglementat fără echivoc fie prin gestionarea acestuia integral de către centru (Ministerul Culturii), fie prin acordarea integrală a responsabilității totale către comunitatea locală, eliminându-se în acest fel principalul factor de vulnerabilitate pentru patrimoniul cultural: ambiguitatea drepturilor și obligațiilor legale privind protejarea monumentelor istorice.

În prezent, comunitatea locală plătește pentru întreținerea, reabilitarea sau punerea în valoare a patrimoniului cultural, dar nu poate utiliza eficient resursa de patrimoniu. Administrația centrală nu oferă resurse reale dar are suficiente pârghii ce sunt sau pot fi utilizate, astfel încât propietarul să fie obligat la fel de fel de condiționări care ridică costurile de întreținere, intimidează sau chiar anulează intențiile de reabilitare și de punere în valoare.

Consiliul Județean Constanța a obținut în ultimii ani finanțare pentru o serie de obiective, monumente de clasa A ce fac parte din patrimoniul național. Până la acest moment CJC s-a confruntat cu o serie de probleme în ceea ce privește avizarea și derularea lucrărilor de reabilitare.

În cazul proiectelor europene unde timpul reprezintă un factor esențial, așa cum am arătat deja, procedurile de avizare riscă să pericliteze depunerea la finanțare, mai ales în condițiile în care trebuie respectat un termen limită.

Mai mult decât atât, s-a întâmplat ca în implementarea proiectului, la momentul execuției de lucrări, prin concursul responsabililor științifici ai siturilor arheologice (experții bucureșteni), să fie adăugate condiții noi față de prevederile Avizului Ministerului Culturii fără ca respectivul aviz sa fie modificat în vreun fel. Acest aspect presupune timp inutil dar mai ales resursă financiară importantă alocată suplimentar ambele din cauza reacției necorespunzătoare a responsabilului științific la momentul emiterii avizului.

Spre exemplu: În cazul proiectului „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, documentația tehnico-economică a fost transmisă la avizare atât la faza DALI/ SF cât și la faza PT+DDE. La momentul primului aviz se recomandă efectuarea cercetării arheologice preventive pe șantier dar și faptul că beneficiarul va reveni cu documentația la faza PT. În noiembrie 2012, CJC revine la avizare cu proiectul tehnic iar noul aviz recomandă doar efectuarea de sondaje arheologice fiind omisă cu desăvârșire cercetarea preventivă. La momentul execuției de lucrări, responsabilul științific al sitului arheologic nu a permis demararea lucrărilor fără efectuarea cercetării arheologice preventive. La nivelul MINAC a fost întocmită o documentație în acest sens, iar CJC a solicitat modificarea prin asumare a avizului de specialitate astfel încât sumele necesare cercetării arheologice să fie justificate corespunzător. Din păcate, ministerul de resort nu a dat curs solicitării, Avizul Ministerului Culturii rămânând neschimbat (acesta specificând doar efectuarea de sondaje).

Suplimentar, sub umbrela obligativității derulării cercetării impuse de expertul Ministerului Culturii (responsabilul științific), săpăturile au fost unele foarte ample și chiar pe alocuri au generat întârzieri în implementarea proiectului.

CJC este proprietarul unui număr destul de mare de obiective deosebit de importante de patrimoniu, obiective a căror administrare este asigurată de MINAC (institiție ce are inclusiv experți similari ca experiență și valoare celor de la București). În ciuda acestui fapt, responsabilii științifici ai unor obiective importante (Capidava, Histria, etc) sunt numiți în mod direct de către Ministerul Culturii astfel încât proprietarul obiectivului și comunitatea locală se vor substitui altor interese ce pot fi divergente, inclusiv față de interesul prezervării patrimoniului.

O idee foarte bună ar fi poate ca responsabilul științific al fiecărui obiectiv de patrimoniu să fie numit la nivel local. Acesta devine oricum expert prin voia ministerului și este obligat să respecte legislația în vigoare, dar, va putea fi expus direct criticii comunității dacă pune piedici inutile.

CJC face eforturi uriașe în prezent, de pildă, să nu oprească șantierul de la Capidava, astfel încât situl arheologic să nu se transforme într-un loc propice vandalizării. Din păcate suportul experților de specialitate de la Ministerul Culturii este condiționat de factori artificiali (lipsa unor anume lucrători pentru realizarea descărcării arheologice la sectorul terme sau apropierea iernii). Acești factori nu sunt luați în considerare de experții MINAC, care au și încheiat în acest sens un contract de lucrări. Din păcate legislația în domeniu obligă certificarea lucrărilor de cercetare arheologică numai dacă este însușită de către responsabilul științific al sitului (în cazul Capidavei, expertul nominalizat este de la București).

În altă ordine de idei, este important să fie creată o legislație adaptată situației reale, care să îi ajute pe proprietarii de imobile de patrimoniu. În Occident se acordă facilități acestor proprietari, precum împrumuturi preferențiale sau scutiri de taxe. Inflexibilitatea autorității de reglementare în raport cu problemele patrimoniului sau lipsa de implicare au efecte devastatoare asupra salvării monumentelor istorice (pierderea de finanțări, ezitarea proprietarilor în acțiunile de susținere activă în salvarea unor monumente, etc).

Nu pot să nu doresc pentru Constanța un spațiu nou,
funcțional și adaptat viitorului, adresat extraordinarului patrimoniu administrat de MINAC

ISE: Cum ar trebui să arate muzeele şi spaţiile expoziţionale pe care le aveţi în subordine pentru a satisface un interes turistic naţional şi internaţional şi a deveni repere ale vieţii culturale?

Horia Țuțuianu: Experiența oferită de vizitarea muzeelor și spațiilor expoziționale constănțene nu trebuie să fie diferită de cea a marilor muzee ale lumii. Muzeele constănțene funcționează pe un tipar tradițional și sunt cunoscute publicului drept spații solemne în care turiștilor le este într-o mai mică măsură permis să interacționeze.
Întrucât patrimoniul cultural constănțean este unul de nivel mondial, trebuie ca și muzeele sau spațiile expoziționale să ofere turistului o interfață interactivă.

De fiecare dată când vizitez obiective de patrimoniu din străinătate, soția mea este extrem de interesată de latura istorică iar restul familiei o urmează cucerit de aspectele interactive oferite de respectivele instituții.

În Occident, muzeele sunt deosebit de apreciate de turiști și mai ales de copiii acestora deoarece oferă oportunități moderne de învățare prin folosirea simțurilor, explorarea curiozității și mai presus de orice stimularea imaginației. Mai mult decât atât, saltul tehnologic din ultimii ani a pătruns cu mare elan și în această zonă prin aplicațiile de telefonie mobilă care oferă în timp real informații aplicate, indicații rutiere, ghidaj în principalele limbi de circulație internațională, etc.

Aceste tipuri interactive de interacțiune oferă experiențe moderne, extrem de plăcute și prin urmare, nu pot decât să îmi doresc o astfel de evoluție și pentru muzeele constănțene.

Realizarea acestor deziderate însă, implică voință legislativă care la rându-i să favorizeze inclusiv accesarea/ alocarea unor resurse financiare importante, prin diferite forme de asociere (de exemplu, parteneriat public-privat).
Referitor la întrebarea dvs. nu pot să nu doresc pentru Constanța un spațiu nou, funcțional și adaptat viitorului, adresat extraordinarului patrimoniu administrat de MINAC. Din păcate, în prezent realizarea unui edificiu de un asemenea calibru este condiționată de identificarea unor resurse financiare importante.

La acest moment, cel puțin pentru
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și pentru Edificiul Roman cu Mozaic contractele au fost semnate iar societățile comerciale declarate câștigătoare au demarat proiectarea

ISE: Pe o scară de la 1 la 10, ce importanță veți acorda, în mandatul pe care îl aveți, conservării și reabilitării monumentelor istorice care se află în patrimoniul Consiliului Județean Constanța?

Horia Țuțuianu: Este greu de apreciat, pe o scară de la 1 la 10, importanța acordată conservării și reabilitării monumentelor istorice aflate în domeniul public al județului Constanța. Cred că faptele sunt mult mai grăitoare în acest sens motiv pentru care cel mai corect este să vă prezint o serie de acțiuni derulate în acest sens de CJC.

Consiliul Județean Constanța intenționează să acceseze finanțări nerambursabile în perioada imediat următoare pentru o serie de obiective de patrimoniu aflate în domeniul public al județului Constanța: Mormântul pictat Hypogeu, Edificiul Roman cu Mozaic, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Cetatea Carsium (Hârșova) și Cetatea Histria (Istria). În acest sens au fost demarate procedurile de achiziție publică în vederea elaborării documentațiilor tehnico-economice aferente acestor obiective investiționale.

La acest moment, cel puțin pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și pentru Edificiul Roman cu Mozaic contractele au fost semnate iar societățile comerciale declarate câștigătoare au demarat proiectarea. În următoarele câteva zile sperăm că se va demara și proiectarea pentru Mormântul pictat Hypogeu.

Mai mult decât atât, Consiliul Județean Constanța implementează în prezent proiectul „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, proiect de o valoare ridicată, scopul final fiind introducerea în circuitul turistic a unui obiectiv de patrimoniu de o importanță incontestabilă.

Nu în ultimul rând, CJC alocă fonduri importante (dacă ne raportăm inclusiv la nivel național) susținerii activității științifice sau întreținerii și funcționării instituțiilor de cultură aflate în subordine, administratorii de drept ai patrimoniului cultural constanțean.

Totodată, nu pot să nu menționez că potrivit prerogativelor legale, Consiliul Judeţean asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale.

Cu alte cuvinte, dincolo de obligațiile morale există și condiționări legale care pentru a putea fi duse la îndeplinire în condiții optime este important să fie bazate pe realități precis delimitate cu responsabilitățile și drepturile legale aferente.