Astăzi, sub sârmele soioase pe care mahalaua își întinde la uscat rufele zdrențuite, zac zidurile care, în urmă cu 2000 de ani, căptușeau una dintre cele mai luxoase clădiri ale Tomisului antic.
Pe înțelesul tuturor celor care au auzit de Edificiul Roman cu Mozaic, acest complex era un fel de centru comercial, construit și amenajat cu mult bun gust și care nu încuraja neapărat consumerismul, ci, mai degrabă, dezvoltarea relațiilor interumane și a schimburilor comerciale.
Pe vremuri, ruinele măzgălite azi de puberii și adolescenții în blugi și teniși din plastic, erau piesele deosebite ale unui ansamblu arhitectural modern și opulent, de o frumusețe vestită în întreaga Europă. Aici își găseau relaxarea și se bucurau de plăceri nevinovate cei mai importanți politicieni și afaceriști ai antichității, defilând în straie elegante din lână, mătase, stofă sau in și purtând sandele sau opinci din piele scumpă.
Pe spațiul verde, acolo unde, lângă peturile de bere ieftină ale oamenilor străzii și alte gunoaie, zac astăzi bucăți din vechile coloane romane, pe vremuri puneau la punct afaceri, stabileau căsătorii și plănuiau războaie politicieni și bogătași din toate colțurile lumii, atât cât era cunoscută pe-atunci.
Mai tinerele amante din portul tomitan își așteptau bravii ibovnici negustori care nu de puține ori înfruntau valurile mării întunecate și deloc primitoare în lungi călătorii, îmbinând utilul cu plăcutul: o afacere încheiată cu succes dimineață, o după-amiază de relaxare la terme, o noapte de amor pe malul mării.
Apele Pontului Euxin aduceau pe țărmul Tomisului corăbii din toate zările. După lungi călătorii istovitoare, bătuți de apele furioase și de vântul aprig de pe mare, oaspeții își odihneau trupurile în băile fierbinți ale vechii cetăți.
Edificiul Roman cu Mozaic îi aștepta, privind spre mare. Cele 11 porți ale complexului erau deschise pentru toți cei care doreau să guste licorile bahice din marile pocaluri ale vremii. Terenurile prielnice culturilor viticole din actuala Dobroge dădeau un gust aparte vinului, îl învăluiau în savoarea specifică și îi dădeau buchetul dorit. Călătorii se lăsau îmbătați de aburii fierbinți ai termelor și își lăsau purtate picioarele dezgolite pe micile pietricele atent așezate într-un mozaic, gâdilându-le simțurile și dând frâu liber imaginației.
Fiecare, în funcție de poziția socială. Nu toți ajungeau să calce pe mozaicul frumos așezat cu motive florale de la etaj.
Aici se dezlegau limbile, se înnodau bârfele și se puneau la cale planurile.
Cu siguranță, într-o astfel de atmosferă, negocierile erau mai blânde, înțelegerile se făceau mai iute iar prieteniile se legau mai strâns.
Aflat pe buza Mării Negre, orientat în bătaia valurilor, Edificiul Roman cu Mozaic reprezenta chiar locul de primire al oaspeților de seamă a cetății, ceea ce putea acest complex să ofere reprezentând un omagiu de bun venit.
Probabil că nici un călător de oriunde poposit în vechea cetate a Tomisului nu rata ocazia să-și înceapă și să-și sfârșească vizita cu un răsfăț la ceea ce noi cunoștem astăzi ca fiind Edificiul Roman cu Mozaic.
Nepăsarea cea de toate zilele
Pe site-ul Consiliului Județean Constanța, instituția în grija căreia se află edificiul, acesta apare, alături de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (o altă clădire simbol a Constanței, aflată în subordinea aceleiași instituții județene și lăsată, de asemenea, în paragină), la secțiunea „Repere culturale”. Altfel spus, conducerea CJC alege să ne arate într-un mod cum nu se poate mai sfidător, interesul pe care îl acordă „reperelor culturale” din județul Constanța.
S-au scris mii de rânduri despre Edificiul Roman cu Mozaic din Constanța. Despre ce reprezintă, cât de important este pentru istoria României și, mai ales, pentru constănțeni, despre starea deplorabilă în care se află și despre urgența cu care ar trebui reabilitată această mărturie a trecutului.
Degeaba, însă. Clișeele din discursurile publice despre salvarea edificiului sunt tot mai goale de conținut cu fiecare an care trece și cu fiecare bucată de istorie care cade din monument. Și asta mai ales pentru că problemele serioase nu au apărut de ieri, de azi, ci în urmă cu un deceniu.
Mai mult decât atât, edificiul nu a fost niciodată reabilitat sau renovat de când a fost descoperit, în urmă cu jumătate de veac. Dezinteresul autorităților locale pentru asigurarea fondurilor necesare întreținerii acestuia a condamnat situl la intrarea într-un proces accelerat de degradare.
Astăzi, mărturia trecutului roman al constănțenilor zace ascuns de niște copaci plantați parcă intenționat, pentru a ascunde urmele indiferenței instituțiilor de cultură din România.
Această nepăsare este cu atât mai dureroasă și revoltătoare cu cât, pe o suprafață mare din sud-estul Europei nu s-au mai păstrat vestigii similare ale artei romane. Mozaicul roman din Constanța, construit între secolele II-IV d.Hr., este unic în sud-estul european.
Imediat după descoperirea întâmplătoare a edificiului roman cu mozaic, în anul 1959, pe când comuniștii săpau fundația blocului ce flanchează la est edificiul, fostul centru comercial tomitan a făcut obiectul unor intense cercetări arheologice.
Așadar, astăzi, după ani de studiu, săpături și cercetări ale specialiștilor, mai ales datorită acestui edificiu știm că în cetatea Tomis, devenită cel mai vechi oraș din România, urbanismul era puternic reprezentat prin elemente și construcții ale lumii romane: terme, apeducte, galerii subterane, amfiteatru, rețele stradale și canalizări, sisteme de aducțiune, păstrare și distribuție a apei potabile.
„O să pierdem edificiul. O să se dărâme!“
Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța nu este impresionat de articolele de presă ori de discursurile publice referitoare la potențialul cultural și turistic al orașului Constanța și, mai ales, a peninsulei, zona veche a urbei: „Problema este că noi începem din nou să vorbim despre potențialul unei zone. În țara asta totul are potențial. Potențial înseamnă că este ceva care nu se întâmplă, ci se poate întâmpla. Dar asta nu înseamnă nimic. Da, avem potențial…”, a declarat Gabriel Custurea.
Pe bună dreptate, acesta nu găsește nici măcar un cuvânt de laudă, ba chiar alege cuvinte dure, atunci când vine vorba despre grija pe care autoritățile din România o acordă conservării patrimoniului cultural național sau de alocarea de fonduri pentru reabilitarea monumentelor istorice: „Noi ne batem joc de patrimoniul nostru, de sute de ani. Sună foarte trist, dar din păcate este foarte, foarte adevărat. Din punct de vedere istoric, totul o ia la vale în România. Se distruge permanent patrimoniul cultural și istoric? De ce? Pentru că lumea nu are educația necesară și nici nu o va avea în următorul secol. Pe de altă parte nici autoritățile locale nu sunt în stare să managerieze fenomenul de distrugere a patrimoniului cultural și istoric”, a mai adăugat directorul MINAC.
Supărarea lui Gabriel Custurea, care conduce muzeul de șase ani, are și explicații: „Nu numai Edificiul Roman cu Mozaic și muzeul se află într-o stare avansată de degradare. Noi avem și în județ multe puncte muzeale care au nevoie urgent de reabilitare, de investiții. Spre exemplu, la Histria, Adamclisi, Hârșova. Avem nevoie de intervenții serioase peste tot“.
Lipsa fondurilor și a infrastructurii necesare funcționării la standarde înalte afectează și munca depusă de colectivul de la muzeu. Aceștia sunt obligați să rezolve atât problemele care se ivesc și care nu intră în atribuțiile lor, de cele mai multe ori, dar să își canalizeze atenția și eforturile și către organizarea de eveniment, expoziții etc: „Întreg colectivul de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța se confruntă cu probleme legate de lipsa finanțărilor. Nu ne putem ocupa de anumite activități sau evenimente, de proiecte sau alte planuri, pentru că apar tot felul de probleme care trebuie rezolvate urgent. Vorba aceea: Să fim sănătoși că belele curg. Oamenii aleargă dintr-un colț în altul, încercând în stilul pompier să stingă focul cel mai periculos, care necesită urgență, tocmai ca să rezolvăm cele mai importante probleme. Din păcate nu le putem rezolva pe toate la standardele pe care ni le-am dori”, a mai adăugat directorul muzeului.
Gabriel Custurea are lucruri de reproșat și atunci când vine vorba de ordinea în care se derulează anumite investiții în Constanța. Lipsa viziunii, a coerenței și a logicii actualei administrații locale nu a rămas netaxată: „Nu vedeți că la noi se fac lucrurile pe dos? Dacă mâine se aprobă repararea exteriorului muzeului, pentru ca acest lucru să fie posibil va trebui să distrugem dalele noi din Piața Ovidiu. Înainte de a pune dalele nu era normal să reabilităm clădirile din zona veche?! Nu știu, întreb și eu, nu era mai logic așa? Și la Edificiul cu Mozaic va fi la fel: după ce va fi terminat Parcul Carol, realizat tot cu bani europeni, cum vom reabilita Edificiul? Dacă vine un sponsor și spune: Luați bani și faceți mozaicul, că o să cadă pe voi! Cum vor intra macarale și camioanele pe iarba pusă pe bani europeni unde n-ai voie cinci ani de zile să schimbi nimic? Toată țara e condusă așa, haotic, fără viziune, la nivel național, nu numai aici, la nivel local”, a mai adăugat Gabriel Custurea.
Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța conchide într-o notă tristă, amintind de privatizările păguboase din România, dar și de exodul milioanelor de copii, tineri și adulți: „Toată țara a fost vândută pe nimic. N-am păstrat nimic din ce era bun de pe vremea comunismului. Un război ne costa mai ieftin. Am pierdut patru milioane de oameni activi. România nu a pierdut în două războaie atâția oameni. Să îți plece patru milioane de oameni activi, tineri și copii înseamnă două războaie. Dacă pui și industria, am pierdut în jur de 100 de miliarde de euro. Ce țară a pierdut în război atâția bani? Poate doar Germania, dar germanii și-au revenit. Am alungat până și ultima sută de mii de germani din România…”.
„O să pierdem edificiul. O să se dărâme! Nu știu cine va fi vinovat, dar o să-l pierdem!”.
Această ultimă replică a lui Gabriel Custurea ne reduce și pe noi la tăcere. Ce-ar mai fi de zis sau de întrebat atunci când directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie îți spune cu amărăciune, dar cu și mai mare siguranță, că una dintre cele mai importante mărturii ale trecutului tău va dispărea?
Dincolo de bani…
Însă, în vizita noastră întreprinsă recent la Edificiul Roman cu Mozaic nu am putut să nu observăm, pe lângă faptul că această mărturie a latinității spațiului românesc stă să cadă, aspectele care nu țin neapărat de alocarea fondurilor, ci mai mult de interes, bun simț și pasiune.
Culoarele mizere ale edificiului nu au nevoie de foarte mulți bani pentru a fi curățate, ci doar de o mătură zilnic.
Geamurile soioase, probabil nespălate de mai bine de un an, nu au nevoie să fie curățate decât de o cârpă și puțină bunăvoință, o dată pe lună.
Punerea în valoare a pieselor arheologice nu au neapărărat nevoie de stative încrustate sau perne moi de catifea, ci de câteva foi printate și de pasiunea muzeografilor de a așterne pe hârtie povestea acestora, denumirea, proveniența, anul etc.
Aceste probleme ale edificiul sunt aruncate, confortabil, în spatele lipsei fondurilor, care, pe bună dreptate, este o problemă.
Însă, pentru aceste obiective turistice de o valoare inestimabilă pentru orașul Constanța și pentru România se poate face mult mai mult. Pentru început ar fi de ajuns măcar puțină bunăvoință și aplicarea legii bunului simț.
Acest articol face parte din Campania „CONSTANȚA, CAPITALĂ CULTURALĂ!“
- DERAPAJ Candidatul partidului extremist AUR la Primăria Constanța spune că cine are depresie ”nu a luat destulă bătaie când era mic” / Ovidiu Cupșa: ”Pe vremea noastră se trata cu o bătaie” / Peste 100.000 de cazuri de violență domestică în România, în 2023 - 23 martie 2024
- VIDEO UPDATE Masacru în Moscova: FSB spune că a reținut patru suspecți la granița cu Ucraina unde ”aveau contacte relevante”/ Kievul neagă cu tărie orice implicare/ Bilanțul morților a crescut la 133/ ISIS a revendicat atentatul - 22 martie 2024
- VIDEO Neplătiți de vara trecută: Angajații GSP Offshore, firma de foraj marin a lui Gabriel Comănescu, spun că au ajuns într-o situație critică / GSP are datorii la ANAF de 150 de milioane de lei, iar 34 de creditori cer insolvența GSP Offshore - 25 februarie 2024