Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, a transmis un punct de vedere negativ legii care prevede că 20% din fiecare plajă va rămâne liberă, suprafața urmând să fie administrată de primărie. Guvernul a sesizat și formulări neclare, care pot genera confuzii în aplicarea sau interpretarea legii. Legea fusese trimisă la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
“Prin lipsa de claritate şi precizie a normelor preconizate, care ar genera confuzii în interpretarea/aplicarea acestora, se pot crea şi premisele unor vicii de neconstituţionalitate prin raportare la principiul constituțional al legalității”, arată Executivul.
- Inițiativa adoptată recent de Camera Deputaților, for decizional, îi aparține deputatului PSD de Constanța, fostul primar din Costinești, Daniel Georgescu, și a fost susținută de alți șase deputați constănțeni de la AUR, PSD și PNL. Citește mai multe aici.
Guvernul motivează, printre altele, că sintagma folosită de “plajă publică” în această inițiativă legislativă ar implica ideea că plajele turistice, care se află în proprietatea statului, amenajate de operatorii privați sunt plaje private, iar doar 20% din suprafața acestora sunt plaje publice. “În opinia noastră, toate plajele turistice sunt publice, indiferent cine le administrează”, arată Guvernul.
Executivul mai arată că sintagma “la cerere” este “ambiguă”, precizând că trecerea unor suprafețe de plajă, de 20%, din administrarea Apelor Române în folosința gratuită a autorităților administrației publice locale “se va face în timp, fără a oferi claritate și fără a preciza cum se aplică procentul de 20% și unde este acesta localizat”.
“Soluția juridică în vigoare nu prevede instituirea unui drept de folosință gratuită către autoritățile administrației publice locale deliberative (consilii locale sau judeţene) sau executive (primari sau preşedintele consiliului județean)”, mai adaugă Guvernul.
Instituția mai transmite și că administrațiile locale pot obține un drept asupra plajelor doar prin închiriere sau prin concesiune. Curtea Constituțională arată că Guvernul nu poate da administrațiilor locale dreptul de administrare asupra plajelor, neexistând o relație de subordonare între instituții, ci de „colaborare”, se mai arată în expunerea de motive. “Din moment ce nu există raporturi de subordonare între Guvern, în calitate de administrator general al bunurilor aparținând domeniului public al statului, pe de o parte, şi un consiliul local, pe de altă parte, Curtea reține că imposibilitatea juridică de constituire a dreptului real de administrare indică faptul că intenția de reglementare vizează transmiterea dreptului de proprietate”, transmite Guvernul.
În măsura în care s-ar decide ca administrațiile locale pot avea calitatea de titulari ai dreptului la folosință gratuită, concretizarea demersului legislativ în discuţie ar presupune încetarea dreptului de administrare al Administrației Naționale „Apele Române”, “deoarece aceste drepturi nu pot coexista”, mai arată Guvernul. “Încetarea dreptului de administrare al Apelor Române asupra plajei ar avea ca şi consecinţă imposibilitatea derulării/finalizării proiectelor de interes naţional, finanţate din fonduri europene şi având ca obiect reducerea eroziunii costiere”, mai transmite Executivul.
Guvernul a mai precizat și că asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă sunt înregistrate în dezbatere parlamentară mai multe inițiative legislative.
Inițiativa nu este însă una nouă. Inițial, fostul deputat constănțean, Bogdan Bola, a propus un proiect de lege similar, cu plaje libere, în anul 2022. Doar că proiectul fostului deputat prevedea ca o suprafață de 30% din plajă să revină primăriilor pentru a fi administrată. Proiectul legislativ a fost însă respins de Senat. Tot în 2022, legea a primit un punct de vedere negativ și din partea guvernului condus atunci de liberalul Nicolae Ciucă.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
