Un document adresat de Compania Națională de Investiții (CNI) către Comunitatea Evreilor din Constanța arată că lucrările de reabilitare a Sinagogii din oraș au ajuns la 97% procent de execuție.
Același document arată și că întrega investiție ajunge la 13,1 milioane de lei, mai mult decât estimările inițiale, date fiind modificările legislative, ajustările de preț sau alte modificări apărute pe șantier în timpul lucrărilor.
Info Sud-Est (ISE) a militat pentru salvarea ruinelor lăcașului de cult evreiesc, care se află în centrul vechi al orașului, și a dus o campanie de presă pentru reabilitarea clădirii și oprirea unei eventuale demolări a acesteia, sunt pretextul că se află într-o puternică stare de degradare, pentru exploatarea imobiliară a terenului.
În urma campaniilor ISE, situația Sinagogii din Constanța a făcut înconjurul presei evreiești, inclusiv a celei din Israel și a fost mediatizată și de celebra publicație regională Balkan Insight.
În urma mediatizării intense pe plan național și internațional a stării de degradare a lăcașului de cult evreiesc, conducerea locală a comunității s-a schimbat, iar noua conducere, reprezentată în prezent de Sorin Lucian Ionescu, a depus un proiect de finanțare la Compania Națională de Investiții.
Demersurile au început în 2014 și a fost nevoie de 10 ani de birocrație pentru ca firma care a câștigat licitația să pună schelele pe ruinele sinagogii și să înceapă propriu-zis reabilitarea. Ulterior, consolidarea și modernizarea lăcașului s-au desfășurat rapid, iar sinagoga nu a fost afectată de măsurile de austeritate luate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar.
Construită în anul 1911, după planurile lui Adolf Linz (care a mai proiectat, la începutul secolului al XX- lea, aproape alte 50 de case constănţene), în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană, arată istoricul Florin Anghel pentru Heritage Constanța, prima arhivă digitală a monumentelor istorice din județul Constanța, documentată și lansată de Info Sud-Est.
A fost iniţiativa lui Pincus Şapira, furnizor al Casei Regale a României şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii şi, într-un secol, Sinagoga aşkenază a trecut prin mai multe vicisitudini.
Spre exemplu, între 1941-1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, fiind întrebuinţată pentru păstrarea efectelor militare, a alimentelor neperisabile ce ajungeau la soldaţii de pe frontul de Răsărit şi a hranei pentru cai. După 1944, a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios.
În 1908, pe actuala stradă Mircea cel Bătrân, la nr.18, evreii constănţeni de rit sefard (spaniol), şi-au construit propriul templu: o clădire monumentală, de influenţă gotică, splendid integrată în spaţiu, în imediata apropiere a bisericii greceşti „Schimbarea la faţă” („Metamorfosis”) şi a Bisericii Armeneşti. Pe parcursul a câtorva străzi, toate mărginite de mare, oraşul îngloba o splendidă opţiune la diversitate şi toleranţă. Şi Templul sefard, la fel ca surata ei religioasă de pe strada C.A. Rosetti nr. 2, a fost transformat, între 1941- 1944, în depozit militar de alimente, îmbrăcăminte şi harnaşamente.
După instalarea puterii comuniste, Templul a fost reparat parţial (suferise şi de pe urma cutremurului din noiembrie 1940) şi redat comunităţii. În anii ’80 ai secolului trecut a fost demolat, fără vreun protest sau vreun regret, iar autorităţile locale au amenajat pe acelaşi loc o parcare.
A rămas, de peste trei decenii, o singură sinagogă în Constanţa. Şi aceasta este, astăzi, o ruină. La intrare, uşile monumentale de lemn, cu splendide (cândva) vitralii mozaice, sunt aproape distruse. Acoperământul de lemn masiv, de la intrare, care învelea pereţii, a fost demult utilizat drept combustibil.
Odată trecut pragul, te copleşeşte frumuseţea arabescurilor rămase, de un albastru şi roşu ireale, cu coloane masive, bine proporţionate şi ingenios repartizate.
Tavanul nu mai există astăzi, s-a prăbușit. Au fost furate, de asemenea, toată lemnăria şi feroneria.
Clădirea se află în patrimoniul Comunității Evreiești din Constanța iar Compania Națională de Investiții a alocat fonduri pentru reabilitarea clădirii, însă proiectul bate pasul pe loc din cauza birocrației.
Sinagoga Așkenază este singurul lăcaș de cult din Octogonul Confesional din Peninsula Constanței care nu este pe lista monumentelor istorice.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
