1200 de perne, saltele și pături din rezerva statului, așa a început mobilizarea Constanței pentru refugiații ucraineni în 7 martie, ziua 12 de război, când devenea tot mai limpede că invazia rusă nu se va încheia curând.
Constanța a devenit al doilea pol, după București-Ilfov, unde s-au așezat ucrainenii fugiți din calea bombardamentelor. Județul a decontat, în perioada martie-octombrie, 13 milioane de euro pentru cazarea și masa refugiaților, prin programul 50/20. Banii sunt neimpozabili.
În total, în aceeași perioadă, România a cheltuit 75 de milioane de euro pentru ucrainenii care și-au părăsit țara din cauza războiului și s-au oprit temporar sau au rămas aici. Premierul Nicolae Ciucă anunța în luna august că UE a decontat o primă tranșă de 39 de milioane de euro din acești bani.
Constanța, aproape 20% din totalul deconturilor din țară/ La polul opus: Gorj, Covasna, Mehedinți, Caraș-Severin și Teleorman
Constanța este județul care a decontat cei mai mulți bani pentru refugiații din Ucraina, după București-Ilfov, conform informațiilor transmise de IGSU pentru Info Sud-Est și G4Media referitoare la sumele decontate.
Totodată, ISU Dobrogea a explicat faptul că ”nu există un buget prestabilit”, iar cheltuielile sunt decontate ”în funcție de solicitările primite din partea operatorilor economici/ persoanelor juridice care au pus la dispoziție spații de cazare aprobate prin hotărârile comitetelor județene pentru situații de urgență”.
De asemenea, mai arată ISU Dobrogea, primăriile sunt cele care întocmesc situațiile centralizatoare cu cetățenii ucraineni găzduiți de persoanele fizice, numărul de zile de găzduire și suma solicitată.
Din cele 70 de primării din județul Constanța, 32 au în evidență persoane fizice care au depus cereri pentru decontarea cheltuielilor legate de hrănirea și cazarea de urgență.
Conform ISU Dobrogea, județul Constanța a decontat până la 31 octombrie, prin 500 de facturi, 13 milioane de euro, din care 9,9 milioane au ajuns la persoane fizice și 3,1 milioane la persoane juridice.
Maramureș, Brașov, Suceava, Cluj, Sibiu și Iași sunt, în această ordine, următoarele județe după Constanța, din prisma sumelor de bani decontate pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni, cu peste 2 milioane de euro fiecare.
La polul opus se află preponderent județele din sudul țării, cum ar fi Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin, Teleorman, Ialomița, Buzău, Olt, Giurgiu, dar și Harghita și Covasna, fiecare decontând sub 200.000 de euro de la începutul războiului.
Cum circulă banii
Circuitul banilor pentru refugiații ucraineni este relativ simplu și începe din fondul de rezervă al Statului român, pus la dispoziție de Guvern. De acolo sunt dislocate sumele necesare și transferate către Ministerul Afacerilor Interne.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU, din cadrul MAI) trimite banii către Inspectoratele pentru Situații de Urgență (ISU) subordonate din țară. Ulterior, banii sunt transferați de la inspectorate la primăriile care solicită sumele de ajutor, într-un cont deschis la Trezoreria Statului. Transferul banilor de la ISU la unitățile administrativ-teritoriale se face în maximum 10 zile de la solicitare.
Ultimul pas este reprezentat de plata efectivă, în cont sau numerar, în baza facturilor sau a chitanțelor, către persoanele fizice care au cazat refugiați ucraineni.
În privința persoanelor juridice, plata se face direct de la ISU al județului respectiv, în baza protocolului existent (dacă respectivele persoane juridice se află în listele agreate ale Comisiei Județene pentru Situații de Urgență din cadrul Prefecturii). Exemplu, aici.
La final, Statul român decontează banii de la Comisia Europeană.
50/20, categorie separată pe site-urile de imobiliare
Conform Ordonanței de Urgență nr. 20 din 7 martie 2022, Statul român plătește pentru cazarea unui refugiat ucrainean 50 lei/zi, iar pentru hrana acestuia 20 lei/zi.
- ”(1) Pentru persoanele cazate în spațiile unităților de învățământ preuniversitar de stat și private și instituțiilor de învățământ universitar de stat și private se acordă cheltuieli de masă și cazare în limita a 50 lei/persoană/zi pentru cazare și 20 lei/persoană/zi pentru masă, pe o perioadă de până la 90 de zile”, se arată în OUG.
Pe OLX, cel mai mare site de tranzacții, a apărut o categorie special ”Help UA/Ajutor Ucraina” unde zilnic apar zeci de mesaje noi de ”închiriere gratuită” de apartamente, vile turistice sau case, în cadrul programului 50/20. De fapt, la final, închirierea nu este gratuită, ci decontată din bugetul statului. Mesajele sunt scrise adesea în ucraineană sau engleză și se adresează exclusiv refugiaților care beneficiază de programul implementat de Statul român în luna martie, în a doua săptămână de război.
Închirierea unui imobil pentru refugiați este cu atât mai avantajoasă cu cât numărul de ucraineni găzduiți este mai mare.
Spre exemplu, proprietarul unui apartament cu două camere care găzduiește o mamă cu doi copii și pe bunica acestora decontează 200 de lei/zi pentru cazarea celor patru, adică 6000 de lei pe lună (1200 euro).
În mod normal, un apartament cu două camere din Constanța, renovat și cu toate utilitățile, se închiriază, în afara sezonului, cu 200-250 de euro spre periferia orașului, 300-350 într-o zonă bună și 500-600 de euro dacă imobilul este considerat de lux.
Hotelurile și pensiunile, cele mai numeroase pe lista cu spații de cazare disponibile a ISU
Cazarea refugiaților este profitabilă nu numai pentru proprietarii de pe piața imobiliară, dar și pentru hoteluri, pensiuni și vile turistice, mai ales în contextul în care Horeca a fost zdruncinată puternic, doi ani consecutiv, din cauza restricțiilor impuse de pandemia COVID-19.
Astfel, un document emis de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Constanța în 22 noiembrie, cea mai recentă actualizare făcută de instituție privind spațiile de cazare disponibile, arată că sunt 289 de entități dispuse să primească refugiați ucraineni în baza programului 50/20.
Dintre acestea, peste 50% sunt unități de cazare pentru turiști în sezonul estival, mare parte dintre ele concentrate în Mamaia sau Mamaia Nord (la graniță cu Năvodari). De altfel, foarte mulți dintre ucrainenii cazați în Constanța sunt în stațiunea Mamaia, Năvodari sau cartierele limitrofe stațiunii Mamaia.
Centralizatorul este actualizat ori de câte ori sunt înregistrate noi solicitări prin Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției, unde administratorii anunță intenția de a pune la dispoziție spațiile respective ori de a renunța la acest demers, a transmis ISU Dobrogea pentru Info Sud-Est și G4Media.
Ce urmează
Prin comparație, în Bulgaria, unde s-au refugiat în jur de 50.000 de ucraineni, aceștia vor fi nevoiți să părăsească, începând cu 1 decembrie, o parte din hotelurile de pe coasta de sud a Mării Negre, după ce statul bulgar a micșorat suma alocată pentru aceștia de la 40 la 15 leva/zi. Aproximativ 13.000 de ucraineni sunt cazați în hoteluri, conform publicației bulgare segabg.com.
Aceeași sursă transmite că Guvernul de la Sofia are deja tranșe de bani datoare la unitățile hoteliere care i-au cazat pe refugiați și le-au asigurat mesele, în cadrul Programului de asistență pentru ucraineni.
Cele trei soluții pentru refugiații din Bulgaria ar fi să se mute în chirie, într-o bază amenajată de Statul bulgar (deși numai cei nou-veniți pot fi admiși în baze conform presei bulgărești, n.red.) sau să părăsească țara.
În România, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a transmis în mai multe rânduri că se așteaptă la noi valuri de refugiați în contextul prelungirii războiului declanșat de Rusia, dar mai ales pe fondul înăspririi condițiilor de trai din țara rămasă fără curent electric și căldură.
Arafat a mai spus, de asemenea, că următoarele valuri de refugiați vor fi mai vulnerabile, cu mai puține resurse materiale, deci posibilitatea ca ei să rămână în număr mai mare pe teritoriul României va fi ridicată.
Conform informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră, trei milioane de ucraineni au tranzitat România începând cu 10 februarie (perioadă de pre-conflict) și până la 2 decembrie. Dintre aceștia, doar 3% au ales până acum să rămână în România, conform unei analize G4Media. Dintre aceștia aproape jumătate sunt copii. Ceilalți ucraineni fie au ales să caute azil în altă țară, fie s-au dus la rudele pe care le aveau în străinătate.
A contribuit Andreea Pavel
Material realizat cu o bursă din programul „Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial”, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a celor două organizații.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
Comments are closed.