În aceeași zi în care Parlamentul (Saeimas) Letoniei a desemnat Federația Rusă drept un „stat sponsor al terorismului”, Estonia a declarat că din 19 august va împiedica acordarea de vize pentru cetățenii ruși, pentru ca aceștia să intre în spațiul Uniunii Europene.
Dar nu a fost doar atât.
La 11 august, prin comunicate identice, Ministerele de Externe de la Riga și Tallinn au informat că cele două state părăsesc grupul de cooperare R.P. Chineză-Europa Centrală și de Est, înființat de Beijing în 2012 pentru 16 state, la care ulterior a aderat și Grecia.
Letonia a menționat că ieșirea din proiectul chinez cu Europa Centrală și de Est s-a produs pentru că această cooperare „nu mai este în concordanță cu obiectivele strategice” ale țării. La televiziunea națională de la Tallinn, în cadrul unui interviu la cea mai populară emisiune de actualități politice, „Aktuaalne kaamera”, ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, declara că retragerea țării sale s-a întâmplat „din simplul motiv că așa trebuie să facem”. Cel mai important argument, a ținut acesta să precizeze, este acela că R.P. Chineză nu a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta este o răsturnare spectaculoasă oferită din partea republicii baltice și a pus Beijingul în mare dificultate. La începutul acestui an, după o întrevedere online cu ministrul de Externe de la Tallinn, la vremea aceea Eva Maria Liimets, șeful diplomației chineze Wang Li declara că „Estonia este un exemplu pozitiv în cadrul Uniunii Europene de felul în care o țară poate gestiona relațiile cu China”.
Estonia și Letonia au confirmat că vor dori o relație pragmatică cu R.P. Chineză. Vecinul lor, Lituania, a ales din 2021 un drum mult mai radical. După ce a condamnat oficial genocidul din provincia Xinjiang și reprimarea demonstrațiilor civile din Hong Kong, guvernul de la Vilnius a descis, în mai 2021, să se retragă din Grupul 17+1 și, apoi, în 18 noiembrie 2021, a deschis un Birou al Taiwanului, primul pe continentul european după 18 ani. În septembrie, la Taipei, Lituania va deschide un Birou Comercial, ambele funcționând ca ambasade de facto.
Lituania, Letonia și Estonia nu mai cred în R.P. Chineză
Între 2000 și 2019, scrie „The Economist” într-un editorial din 2 decembrie 2021, Estonia, Letonia și Lituania au primit, fiecare, aproximativ 100 de milioane euro investiții directe din R.P. Chineză. În Letonia, principalul beneficiar a fost compania națională de transport feroviar, Latvijas Dzelzceļš, care a primit contracte cu vagoane cargo spre porturile de la Marea Baltică. Estonia, la rândul ei, a numărat în 2021 195 milioane euro exporturi spre R.P. Chineză și importuri de 712 milioane euro.
De când a coborât la cel mai redus nivel relațiile diplomatice cu Beijingul, Lituania a primit nu doar licențe de export pentru Taiwan dar și investiții directe din insulă în valoare de peste 200 milioane euro. Nu este de mirare că titlul unui editorial al celui mai important cotidian chinez de limbă engleză din Hong Kong, „South China Morning Post”, suna în 17 iulie 2021 chiar așa: „Lituania nu are nimic de pierdut în relația cu China dacă își deschide o reprezentanță în Taiwan”.
De ce a eșuat R.P. Chineză în captarea intereselor celor trei state baltice, membre ale Uniunii Europene și NATO?
Pentru că de atâtea resurse dispune.
După achiziționarea portului Pireu, în Grecia, și finanțarea unor proiecte de infrastructură în câteva state balcanice (Serbia, Muntenegru, Croația) și a unor fabrici în Ungaria, Beijingului nu i-au mai rămas bani pentru celelalte state.
Grupul de cooperare 16+1 a fost constituit în 2012 și a cuprins state din Europa Centrală și de Est, iar Grecia a aderat după ce portul Pireu a fost achiziționat de o companie de stat chineză care îl administrează. Promisiunile Beijingului priveau investiții în infrastructură și în câteva ramuri economice de vârf, menite să sporească volumul schimburilor comerciale și cu alte zone (mai ales Europa Occidentală, America și Africa de Nord). Cele mai multe dintre aceste speranțe au fost abandonate rapid. Cu câteva excepții, niciuna dintre țările regiunii nu a beneficiat de banii așteptați și nici de schimburile comerciale sperate. În alte țări, cum este cazul României, proiectul președintelui Xi Jinping „Un Drum, O Centură” a fost respins politic, ceea ce a dus la reacții din partea Beijingului, cum a fost aceea a închiderii intempestive a consulatului general de la Constanța.
În 2021, Lituania a decis să părăsească Grupul 17+1, acceptând toate repercusiunile economice, politice și diplomatice. R.P. Chineză a declanșat un amplu război mediatic cu autoritățile de la Vilnius în timp ce liderii politici lituanieni au subliniat lipsurile vieții democratice din statul comunist. Tot din 2021, nivelul relațiile diplomatice bilaterale a fost coborât, după ce Lituania și Taiwan au stabilit raporturi de facto. În zilele când Letonia și Estonia decideau și ele să părăsească Grupul de cooperare cu R.P. Chineză, ministrul lituanian adjunct al Transporturilor, Agne Vaiciukeviciute, se afla în Taiwan, după ce, în iunie, insula fusese vizitată oficial de alți doi membri ai guvernului de la Vilnius: ministrul adjunct al Economiei și Inovării, Jovita Neliupšiene, și ministrul adjunct al Agriculturii, Egidius Giedraitis. „Ca răspuns la actul provocator și flagrant al lui Vaiciukeviciute de a vizita Taiwanul, China a decis să adopte sancțiuni împotriva ei, să suspende toate schimburile și cooperarea cu Ministerul Transporturilor din Lituania”, a anunțat Ministerul de Externe de la Beijing într-un comunicat oficial. ”Lituania este o democrație iar Taiwanul este prietenul nostru foarte apropiat” a răspuns ministrul Agne Vaiciukeviciute într-o conferință de presă în capitala Taiwanului, Taipei.
Riscurile politice și electorale asumate de decidenții de la Riga și Tallinn sunt mai mari decât cele pe care Lituania, de anul trecut, le suportă. Și aceasta pentru că, de pildă, mai bine de 25% dintre cei aproape 1,9 milioane de locuitori ai Letoniei sunt nativi ruși, care susțin o relație caldă cu R.P. Chineză. Aceeași situație este valabilă și în cazul Estoniei, unde aproape 26% dintre cei 1,3 milioane locuitori ai țării sunt ruși. Guvernul de la Tallinn s-a poziționat tot mai curajos față de regimul de la Beijing, în contextul agresiunii ruse în Ucraina, după revenirea ministrului de Externe Urmas Reinsalu în guvern, în iulie. Cel mai sigur lui i se datorează vizita în Taiwan, la sfârșitul lunii iulie, a fostului președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves (în funcție între 2006 și 2016) și întâlnirea acestuia cu președinta Republicii China (Taiwan), Tsai Ing-wen.
Știe R.P. Chineză că a pierdut Lituania, Letonia și Estonia din proiectele sale?
Răspunsul Beijingului la anunțul părăsirii de către Estonia și Letonia a Grupului 16+1 a fost unul tardiv și persiflator. Abia la două zile după decizie, oficiosul Partidului Comunist Chinez în limba engleză, „Global Times”, scria sub semnătura ideologului șef al publicației, Zhang Hui, un editorial care conținea în titlu termeni precum „miopia Estoniei și Letoniei” și „presiunile SUA”. ”Estonia și Letonia, prinse în anxietatea geosecurității și sub presiunea SUA, scrie Zhang Hui la 13 august, s-au retras din cooperarea dintre China și țările din Europa Centrală și de Est, ceea ce este o abordare mioapă și înseamnă că își vor pierde independența diplomatică și își vor sacrifica oportunitățile de dezvoltare”. Desigur, cele două state sunt învinuite de a fi „vasale” ale SUA și „insignifiante” în sistemul relațiilor și deciziilor internaționale.
Alte media comuniste chineze, cum ar fi „Ziarul Poporului”, oficiosul Partidului Comunist Chinez, și agenția națională de presă „China Nouă” (Xinhua), au evitat să comenteze știrea. Vizita președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan, sfidând toate amenințările chineze dar și instrucțiunile Administrației Joe Biden, ca și prăbușirea puterii politice a președintelui din Sri Lanka, Gotobaya Rajapaksa, un protejat al Beijingului, la începutul lunii iulie, nu au fost lovituri ușoare pentru președintele Xi Jinping.
Decizia Letoniei (și a Estoniei) de a părăsi Grupul de cooperare 16+1 nu va schimba cu nimic viitorul relației bilaterale deoarece comerțul dintre Letonia și R.P. Chineză are un nivel insignifiant, a remarcat pentru agenția națională de presă de la Riga, LETA, una dintre expertele în domeniu ale Universității din capitala țării, Una Aleksandra Berzina Cerenkova. Iar proiectele chineze pentru litoralul Mării Baltice oricum erau înghețate după ce Rusia a atacat Ucraina, la 24 februarie. Astfel încât, din punct de vedere pragmatic, niciuna dintre părți nu va avea pierderi financiare sau instituționale majore.
Pagubele de imagine sunt, însă, din ce în ce mai mari pentru Beijing.
Prietenia veșnică dintre R.P. Chineză și Rusia, anunțată la întâlnirile dintre președinții Xi Jinping și Vladimir Putin, a început să fie decontată. Beijingul trebuie să se aștepte nu doar la alte plecări din Grupul care acum a rămas 14+1. Relațiile tot mai calde, mai asumate și mai oficiale dintre cele mai multe state ale Uniunii Europene și Taiwan reprezintă o problemă pe care autoritățile de la Beijing nu o pot rezolva prin simple amenințări și șantaje, așa cum au procedat în cazul Lituaniei. Deloc lipsit de importanță, după proclamarea Republicii Populare Chineze, la 1 octombrie 1949, nu este prima dată când între Moscova și Beijing este anunțată o „prietenie veșnică”, fără ca ea să dureze mai mult de câțiva ani. Practic, în aproape 75 de ani de astfel de legături proclaamte drept eterne, am asistat la un „montaigne russe” al acestor relații bilaterale, așa cum aprecia într-un cotidian românesc, „Adevărul”, Oana Simion.
Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a publicat un tweet la 11 august în care făcea apel la o politică 27+1, adică a întregii Uniuni Europene, față de R.P. Chineză. Iar autoritățile de la Vilnius au și exemplificat acest mesaj: la 10 august, compania Tangeng Advanced Vehicles din Taiwan a anunțat că în Lituania va fi construită una dintre cele mai mari și mai moderne uzine de autobuze electrice din Europa, o recompensă uriașă a guvernului de la Taipei pentru curajul acestei mici republici baltice.
- EXPLICATIV Ce este Transnistria, fâșia dintre Republica Moldova și Ucraina pe care Putin ar putea să o anexeze după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie - 24 februarie 2024
- What is the Gaza Strip, from where the Hamas terrorists launch their rockets: Conceptualized to be the Hong Kong of the Middle East, today it is one of the world’s poorest and most densely populated territories - 9 octombrie 2023
- Ce este Fâşia Gaza, locul de unde pleacă rachetele teroriștilor Hamas: Gândită să devină Hong Kong-ul Orientului Mijlociu, astăzi este unul dintre cele mai sărace și dens populate teritorii din lume - 8 octombrie 2023