EDITORIAL: Jurnaliștii și lupta anticorupție, în raportul MCV -

La sfârșitul lunii ianuarie, Comisia Europeană a înaintat Parlamentului de la Bruxelles cel mai recent raport privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare. Cunoscut pe scurt drept raportul MCV, acesta din urmă a fost instituit printr-o decizie a Comisiei din 13 decembrie 2006 și are ca obiectiv analizarea evoluției instituțiilor românești în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.

Anual, raportul stârnește nemulțumiri în rândul parlamentarilor români, categoria cea mai criticată de experții europeni din cauza gradului ridicat de corupție din Legislativul românesc, dar și din cauza piedicilor pe care deputații și senatorii le pun în derularea activității procurorilor DNA, așa cum se arată în raportul întocmit la Bruxelles.

Un spațiu important alocat în raportul MCV la un deceniu de la instituirea lui aparține rolului pe care îl joacă mass-media și organizațiile non-guvernamentale în înlesnirea sau îngreunarea luptei anticorupție. Practic, specialiștii au scindat societatea civilă și breasla jurnaliștilor, în funcție de poziționarea acestora față de actul de justiție, activitatea procurorilor DNA și deciziile judecătorilor.

Raportul conduce practic la ideea că relația dintre jurnaliștii de investigație, ONG-urile care militează împotriva corupției și procurori este extrem de importantă și că o colaborare pe cele trei planuri ar reprezenta un catalizator binevenit în igienizarea societății românești.

În acest sens, raportul înaintează exemplul Inițiativei pentru o Justiție Curată care „a organizat seminarii cu privire la aspectul-cheie al relațiilor dintre magistrați și mass-media“ și enumeră organizațiile non-guvernamentale „specializate în lupta anticorupție și în politici publice“: Expert Forum, Freedom House, Asociația „Pro Democrația”, Centrul pentru Jurnalism Independent, Institutul pentru Politici Publice și Asociația pentru Implementarea Democrației.

Rolul important al jurnaliștilor de investigație în identificarea și mediatizarea faptelor de corupție, dar și în monitorizarea activității administrative este susținut prin exemplul proiectului derulat de Hotnews.ro, „Dosare de achiziții publice”, care a fost lansat în aprilie 2014 „cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la corupția din domeniul achizițiilor publice și de a identifica lacunele utilizate”.

La extrema opusă, specialiștii de la Bruxelles taxează aspru presiunile asupra Justiției și amenințările la adresa independenței sistemului judiciar, remarcând faptul că aceste derapaje nu au fost corectate în niciun fel în ultimii patru ani, atunci când, spune Comisia Europeană, acestea au atins apogeul. Astfel, o parte a presei este criticată dur pentru atacurile, uneori „motivate politic”, îndreptate împotriva procurorilor și judecătorilor. Linșajul mediatic este construit, din perspectiva MCV, în special prin „furnizarea către public a unor informații care erau în mod intenționat înșelătoare” sau prin „punerea la îndoială a competenței profesionale a unui anumit magistrat”.

La capitolul amenințări și atacuri ale politicienilor și jurnaliștilor împotriva magistraților, exemplul elocvent pentru experții care au întocmit raportul MCV este Constanța. Orașul de la malul mării, ai cărui primar și președinte de Consiliu Județean au fost trimiși în judecată în mai multe dosare, este menționat în document pentru că procurorii DNA și judecătorii au fost „vizați punctual de critici” venite din partea mass-media locale și a politicienilor. Cel mai probabil, menționarea Constanței în raport este conexată cu ieșirile publice ale președintelui Consiliului Județean Constanța prezentate în cea mai mare parte a mass-media locale și mediatizate intens de trustul de presă controlat de acesta. În mai multe rânduri, prin declarațiile făcute ziarului și televiziunii pe care le-a fondat, președintele CJC i-a atacat furibund pe procurorul DNA care îl anchetează și pe judecătorul care îi soluționează cauza, acuzându-i de abuz și cerând recuzarea acestora. În prezent, președintele CJC este judecat în șase dosare penale.

O parte a mass-media și o alta a clasei politice sunt acuzate de presiuni exercitate și asupra Agenției Naționale de Integritate, instituție care ar fi putut să îl scoată din joc inclusiv pe actualul președinte al României considerat incompatibil de ANI, dar care a fost salvat în ultimul moment de o decizie favorabilă a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. În raport este menționat și faptul că însuși președintele ANI a plecat din fruntea instituției direct în arest, fiind judecat în prezent pentru fapte de corupție. Instituția a suferit o lovitură dură de imagine după acest eveniment, dar și după ce primarii și parlamentarii aflați în stare de incompatibilitate au început să primească, unul câte unul, decizii favorabile în instanțele românești. După modelul prezidențial.

În altă ordine de idei, raportul arată că una dintre cauzele care încurajează o atitudine agresivă a unor televiziuni, în anumite cazuri, este tocmai lipsa de implicare a Consiliului Național al Audiovizualului. Pentru remedierea acestei situații judecătorii și ONG-urile au intervenit solicitând „un rol mai activ în ceea ce privește sancționarea mijloacelor de comunicare în masă atunci când acționează într-un mod care contravine eticii profesionale”.

Ceea ce nu scrie negru pe alb în raportul întocmit la Bruxelles este că, după cum însăși șefa Anticorupției a declarat în septembrie 2015, corupția nu poate fi rezolvată de DNA și cu atât mai puțin de mass-media. Tot ea, și pe bună dreptate, susține cu tărie că măsurile de prevenire a faptelor de corupție ar avea un impact pozitiv mult mai puternic decât arestările efectuate ca urmare a săvârșirii faptelor de corupție. Dar cum previi alte fapte de corupție? Ce instrumente ai la îndemână pentru a descuraja corupția? Cum preîntâmpini încălcarea legii? În temutul și controversatul raport MCV nu se discută și aceste aspecte. La Bruxelles se trasează obiectivele de referință pe care România trebuie să le atingă la un moment dat. Comisia Europeană socotește plusuri și minusuri, enumeră succese și scoate de sub preș problemele, dar nu oferă nicio soluție concretp pentru ele. Politicienii și celelalte categorii vizate de Comisia Europeană vor avea motive serioase să se teamă de raportul MCV abia când Bruxelles va trimite României și alte notițe în afara bilanțului de eșecuri și trofee.